Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro, sunt printre obiectivele ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, pentru 2023, an care va aduce "cele mai multe oportunităţi pe care România le-a avut vreodată".

"Depunerea celor două cereri de plată şi a lansării a 49 apeluri de proiecte, în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deşi are o structură complexă,cu peste 500 de jaloane şi ţinte, am reuşit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le-a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente", a declarat ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Acesta a subliniat că 2022 a fost unul dintre cei mai complicaţi ani de când România gestionează fonduri europene, însă a fost şi anul care a adus o mulţime de provocări şi mii de proiecte implementate cu succes, "care îşi aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei".

"Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne-a adus o mulţime de provocări, pe care le-am privit drept oportunităţi, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru români. Sunt proiecte care îşi aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei. Sub dictonul Ťnimeni nu este lăsat în urmăť, am acordat o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce priveşte nevoile imediate, cât şi asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educaţie şi Ocupare şi Incluziune şi Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari", a subliniat Boloş.

Potrivit comunicatului transmis de MIPE, printre obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministrul Marcel Boloş se află simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ "suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului" şi eliminarea timpilor morţi din procesele de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene, respectiv aprobarea unui cod al fondurilor europene.

De asemenea, pe parcursul anului 2023 va continua sprijinirea din fonduri europene a măsurilor sociale, respectiv plata a două tranşe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranşe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea elevilor vulnerabili şi în anul şcolar 2023-2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuţi în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi prin finanţarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii pentru reparaţia locuinţelor şi distribuţia celei de a 6-a tranşe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflaţi în situaţii de excluziune socială.

Un alt obiectiv vizează încheierea tuturor contractelor de finanţare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competitivitate 2014-2020, respectiv 411 şi 411 bis, până la 31 martie 2023, precum şi implementarea PNRR prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 şi 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro.

Pentru 2023, Boloş îşi propune să operaţionalizeze un sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să faciliteze automatizarea proceselor de evaluare şi selecţie la finanţare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte şi respectiv depunere proiect/cerere de finanţare;

Un alt obiectiv îl reprezintă ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor care să contribuie la independenţa energetică a României, în contextul tranziţiei verzi şi digitale - proiecte de producere de energie verde, inclusiv investiţiile în eficienţa energetică a canalelor de irigaţii;

Nu în ultimul rând, obiectivele anului 2023 vizează şi acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaţionale 2014-2020, prin declaraţii de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorbţie a fondurilor europene de peste 95% - o absorbţie de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014-2020, aferentă anului 2023, precum şi lansarea unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro, aferente perioadei de programare 2021-2027 în cadrul celor 16 programe operaţionale aprobate de către Comisia Europeană.

Potrivit MIPE, în anul 2022, Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice. De asemenea, anul trecut investiţiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.

Totodată, MIPE a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul PNRR, una în valoare de 2,6 de miliarde euro şi o alta de 2,8 miliarde euro, condiţionate de îndeplinirea a 72 de jaloane şi ţinte. Pentru prima, Executivul European a virat deja suma în conturile României.

Tot anul trecut, rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 53% la 73%. Pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în acelaşi timp acordată o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)