Peste trei sferturi dintre companiile telecom raportează o creştere a numărului de atacuri cibernetice, de la an la an (raport)
Mai mult de trei sferturi (76%) dintre companiile active în sectorul telecomunicaţiilor raportează creşterea anuală a numărului de atacuri cibernetice, relevă raportul EY "Top 10 riscuri în telecom în 2023", dat miercuri publicităţii.
Potrivit sursei citate, în timp ce fiabilitatea reţelelor rămâne o problemă pentru consumatori, rezilienţa şi raza de acţiune a infrastructurii a coborât de pe locul 1 în clasament pentru prima dată de la debutul pandemiei COVID-19 până pe poziţia a cincea.
Totodată, subestimarea imperativelor în schimbare în ceea ce priveşte securitatea şi încrederea a urcat de pe locul trei pe doi în radarul de risc în telecomunicaţii în 2023 şi, astfel, 76% dintre companiile telecom raportează o creştere a numărului de atacuri cibernetice de la an la an.
În acest context, patru din zece (39%) directori de securitate informatică din telecom (CISO) consideră că securitatea nu este luată în considerare în mod adecvat ca parte a investiţiilor strategice, iar în plus funcţia de securitate este subminată de relaţiile inadecvate cu activitatea comercială în general, în ciuda faptului că aceasta a devenit tot mai importantă în timpul pandemiei, lucru remarcat de 58% dintre CISO din telecom.
De asemenea, mai puţin de o treime (31%) dintre CISO consideră că relaţiile lor cu echipele de dezvoltare a produselor se bazează pe un nivel moderat sau ridicat de încredere.
La nivel de consumatori, studiul anual de specialitate arată că aproape jumătate (46%) dintre aceştia cred că este imposibil să îşi păstreze datele personale în siguranţă, atunci când folosesc internetul.
În acelaşi timp, 60% dintre consumatori se declară îngrijoraţi de creşterea preţurilor abonamentelor de bandă largă, în timp ce 45% consideră că plătesc prea mult pentru serviciile de conţinut.
Raportul EY constată că gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate devine o ameninţare din ce în ce mai urgentă pentru industrie, trecând de pe poziţia a cincea anul trecut pe locul patru în clasamentul pentru 2023.
Tot pe sustenabilitate, EY Global Climate Risk Barometer evidenţiază faptul că 39% dintre respondenţi nu dezvăluie o strategie "Net-Zero", un plan de tranziţie sau o strategie de decarbonizare specifică "în ciuda apelurilor tot mai numeroase la acţiuni concrete din partea tuturor părţilor interesate".
"Aşteptările clienţilor în domeniul sustenabilităţii se intensifică, ceea ce pune o presiune în plus pe operatori pentru a ţine pasul. 39% dintre consumatori spun că furnizorii de conectivitate trebuie să facă mai mult pentru a răspunde preocupărilor legate de sustenabilitate, iar 68% dintre marile întreprinderi sunt mai interesate decât înainte de cazurile de utilizare 5G, care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate", se menţionează în cercetare.
La capitolul forţei de muncă, analiza citată relevă faptul că, în timp ce 91% dintre angajaţii din sectorul tehnologiei, media şi divertisment şi telecom (TMT) doresc să lucreze de la distanţă timp de două sau mai multe zile pe săptămână, 25% dintre echipele de conducere din TMT consideră că oamenii lor ar trebui să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână.
Mai mult, 53% dintre angajaţii respondenţi spun că intenţionează să îşi părăsească postul actual în următoarele 12 luni, comparativ cu o medie de 43% în toate sectoarele, după cum reiese din raportul EY Work Reimagined Survey.
Primele zece riscuri incluse în raportul EY pentru 2023 sunt, în ordine: răspuns insuficient oferit clienţilor pe fondul crizei costului vieţii; subestimarea imperativelor în schimbare în materie de securitate şi încredere; eşecul de a îmbunătăţi cultura forţei de muncă şi modalităţile de lucru; gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate; incapacitatea de a accelera eficientizarea prin digitalizare; eşecul de a stabili rezistenţa şi raza de acţiune a infrastructurii; incapacitatea de a profita de noile modele de afaceri; eşecul de a maximiza valoarea activelor de infrastructură; angajarea ineficientă cu ecosistemele externe; Incapacitatea de a se adapta la peisajul de reglementare în schimbare.
Studiul "Top 10 riscuri în telecomunicaţii 2023" face parte dintr-o serie de rapoarte în curs de desfăşurare, concepute pentru a evidenţia cele mai importante riscuri cu care se confruntă sectorul telecom.
Analiza se bazează pe programul de cercetare sectorială al EY, valorificând perspectivele din sondajele EY în industrie şi în rândul consumatorilor şi aliniindu-le cu perspectivele în evoluţie ale practicienilor din sector. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









