Seceta pedologică, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina au adus în acest an numeroase riscuri dar şi oportunităţi pentru fermierii români, iar pentru consumatori preţuri mai mari la alimente şi electricitate mai scumpă.

Anul 2022 a fost unul dificil şi pentru autorităţi, nevoite să găsească resurse financiare pentru acoperirea pierderilor şi despăgubirea fermierilor.

Tot în acest an trebuia finalizat Programul Naţional Strategic prin care fermierii români, dar şi zona rurală vor beneficia de fonduri europene în valoare de aproape 16 miliarde de euro în perioada 2023 - 2027.

Doi miniştrii PSD s-au ocupat în acest an de politicile agricole ale României, Adrian Chesnoiu şi actualul lider de la MADR, Petre Daea, care a relansat programele iniţiate în perioada în care a mai deţinut această funcţie şi care au fost stopate ulterior de predecesorii săi, respectiv "Tomata" şi "Casa Unirea". De asemenea, au fost continuate programele de susţinere a producţiei de usturoi şi refacerea infrastructurii de irigaţii - obiectiv strategic al României, cel puţin declarativ pentru toţi miniştrii Agriculturii din ultimii 20 de ani.

* Seceta a înjumătăţit producţiile agricole

Chiar dacă producţiile obţinute în acest vor asigura consumul intern, seceta a făcut ravagii mai ales la culturile însămânţate în primăvară, respectiv porumb şi floarea-soarelui, unde în ultimii ani România ocupa frecvent prima poziţie la nivel european.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara pentru AGERPRES, la începutul lunii decembrie, că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care "seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară".

GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

El a anunţat că România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, dar a dat asigurări că producţia obţinută va asigura consumul intern şi chiar şi o disponibilitate pentru export. Ministerul nu a anunţat încă producţia totală de porumb boabe obţinută în 2022.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, în 2022 a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României, dar care reprezintă doar 70% dintr-o producţie normală.

Din fericire, recolta de grâu a depăşit 9 milioane tone, cu doar 13% mai mică decât anul trecut, cultura fiind salvată în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii şi care asigură atât consumul intern cât şi export.

Ultimele date transmise de MADR arătau că suprafaţa afectată de secetă se apropie de 1,3 milioane hectare, fiind consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti, atât la culturile însămânţate în toamnă cât şi la cele de primăvara.

* Bani pentru despăgubiri

În data de 17 noiembrie, Ministerul Agriculturii anunţa că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.

Ulterior, Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) semnala că ajutorul de stat pentru culturile semănate în toamna anului 2021, afectate de secetă, vizează doar 25% din suprafaţa calamitată la nivel naţional şi menţiona că fără acordarea unui ajutor de stat pentru plata despăgubirilor de secetă în cazul culturilor de primăvară aferente anului 2022, nu se poate vorbi de un ajutor real pentru majoritatea fermierilor români afectaţi de această calamitate.

În acest context, Asociaţia a solicitat Guvernului României să îşi asume în faţa tuturor fermierilor români că va include plata despăgubirilor pentru restul de 75% din suprafaţa afectată de secetă, aferentă culturilor de primăvară, în bugetul pe anul 2023.

În dezbaterile din Parlament privind bugetul de stat pe anul 2023, Sorin Moise, secretar de stat în MADR, afirma pe 12 decembrie că sunt incluse 300 de milioane de lei în bugetul Ministerului Agriculturii pe anul viitor pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă la culturile de primăvară. De altfel, primul amendament depus şi aprobat în Comisiile de specialitate la proiectul de buget al MADR pe anul 2023 viza suplimentarea sumelor pentru acordarea de despăgubiri fermierilor afectaţi de seceta pedologică cu alte 500 de milioane de lei. Din păcate, acest amendament nu a trecut de parlamentarii din Comisiile reunite de Buget-Finanţe.

*Activitatea Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea, reactivată după trei ani de întrerupere

La începutul lunii octombrie, şeful de la Agricultură declara că activitatea Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea va fi reluată, după trei ani de întrerupere, odată cu semnarea primului contract cu producătorii agricoli pentru 100 de tone de legume.

"Astăzi am satisfacţia reluării unei activităţi care întâmplător a început în octombrie 2019 şi iată că o repunem în planul acesta al împlinirii tot în octombrie, dar din nefericire, după 3 ani. E vorba de a pune în mişcare Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea. Astăzi, aici, se va semna primul contract între Casa de Comerţ şi producătorii agricoli, pentru a pune în mişcare 100 de tone de legume", a precizat Daea, la un târg de produse agroalimentare organizat în curtea ministerului.

El a transmis că, de-a lungul vremii, "Casa de Comerţ Unirea a fost mutilată din punct de vedere juridic", dar urmează să "pornească la drum", cu multă muncă şi mult efort.

Primele produse colectate de Casa de Comerţ a statului au ajuns în lanţurile de magazine Carrefour şi Metro, dar ulterior au continuat negocierile şi cu alte reţele de magazine. Daea nu a exclus ca în viitor să fie deschise magazine proprii ale Casei de Comerţ, aşa cum au fost la debutul acestui proiect, dar acest lucru se va face în timp, "pentru că nu este uşor în momentul în care ai distrus magazine şi ai distrus practic toată structura de conducere şi execuţie a Casei de Comerţ".

Directorul general al societăţii, Mariana Cotoi, a declarat pentru AGERPRES că, până la finele lunii noiembrie, Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a livrat peste 150 de tone de legume şi fructe proaspete în reţelele a patru mari retaileri din România şi peste 20.000 de conserve. Ea a subliniat că se lucrează la mai multe strategii care vor fi aplicate începând de anul viitor, astfel încât societatea să poată intra şi pe zona de carne şi produse din carne.

* Refacerea sistemului de irigaţii, "un obiectiv formidabil al ţării"

Importanţa investiţiilor în refacerea sistemului de irigaţii a putut fi văzută "mai mult ca oricând în acest an, acolo unde s-a putut iriga", având în vedere seceta extremă care a afectat culturile agricole, susţinea ministrul român al Agriculturii la începutul lunii octombrie. "Din nefericire, n-am reuşit ani de zile să ne respectăm cadenţa acţiunilor de refacere a sistemului de irigaţii. Spuneam că acolo unde am putut aduce acest factor de vegetaţie la rădăcina plantei, rezultatele se văd. Acest obiectiv formidabil al ţării este astăzi într-un dispozitiv juridic care nu mai poate fi nici schimbat, nici înlocuit sau mai bine zis, ocolit. De ce spun acest lucru? Pentru că, prin Legea 236, Parlamentul României a aprobat o sumă importantă de 1,5 miliarde de euro pentru a reface sistemul de irigaţii până la concurenţa suprafeţei de 2,6 milioane hectare într-o perioadă determinată de timp, până în 2027", a transmis Daea.

Intenţiile ministrului în acest sector de a instala cu bani europeni panouri fotovoltaice plutitoare pe canalele de irigaţii din România sunt lăudabile, mai ales că vizează reducerea consumului de energie şi evaporaţia. Daea spune că pentru implementarea unui astfel de concept se lucrează cu cei mai buni specialişti, inclusiv cu cei care au oferit asistenţă tehnică şi altor ţări care au avut succes din acest punct de vedere. De altfel, în PNS 2023 -2027 sunt prevăzute fonduri europene pentru finanţarea sistemelor locale de irigaţii.

* Alimente mai scumpe pentru români

Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind preţurile produsele alimentare arată că zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021. Creşteri importante au mai fost consemnate la unt (plus 43,43%) şi la ulei, cu o majorare de 40,66%.

În ceea ce priveşte preţul pâinii, preşedintele patronatului ROMPAN, Aurel Popescu, a declarat recent pentru AGERPRES că raportat la perioada noiembrie-decembrie 2021, acesta este mai mare cu peste 20%, iar datele INS sunt chiar mai exacte, raportând o majorare cu 26,28% pentru perioada menţionată.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

La carnea de porc, dacă ne luăm după statisticile oficiale, în luna septembrie preţul era mai mare cu 13,96% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce jucătorii din piaţă anunţau un avans de peste 20%. În noiembrie 2022, statistica oficială consemna o creştere de 14,91% faţă de noiembrie 2021.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma la începutul lunii decembrie că România nu are cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană (UE), dar admite că preţurile au crescut peste tot în ţările UE. "Preţurile au crescut peste tot în Uniunea Europeană şi la noi au crescut, este o realitate, dar nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană", a punctat Daea.

El a recunoscut că preţurile alimentelor din România au fost influenţate de piaţă, de evoluţia pestei porcine africane, dar şi de factori externi, precum scumpirea inputurilor, a gazelor, energiei, războiul din Ucraina.

Analizând anul agricol 2021/2022, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu, a subliniat într-o declaraţie pentru AGERPRES că sectorul a fost perturbat serios de explozia preţurilor la îngrăşăminte, cauzată de criza europeană a energiei, toate aceste costuri reflectându-se asupra întregului lanţ alimentar şi, într-un final, şi în coşul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.

Agricultura a fost puternic afectată de creşterea preţului îngrăşămintelor pe bază de azot, care s-a majorat de la 900 lei/tonă în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021, iar la toate acestea se adaugă şi o creştere a preţului la gazele naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.

* Aproape 16 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027

Definitivarea PNS - un document pe 1.900 de pagini - s-a extins pe o perioadă 19 luni, timp în care Ministerul Agriculturii a desfăşurat un amplu proces de consultare cu reprezentanţii celor aproximativ 160 de organizaţii publice şi private.

Prin PNS 2023-2027 vor fi alocate fonduri europene de 15,83 miliarde de euro, care vor merge către fermieri şi către agricultură şi spaţiul rural românesc, din care 9,78 de miliarde de euro pe Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar 5,87 miliarde de euro pe Pilonul II - Dezvoltare rurală. "Am fost pe ultimul loc la depunere, pentru că de 2 ani de zile nu s-a făcut nimic, iar acum am reuşit să recuperăm ceea ce aveam de recuperat, să modificăm ceea ce era de modificat, să rectificăm şi să îmbunătăţim din punct de vedere al conceptului, în aşa fel încât cele 372 de observaţii ale Comisiei Europene au fost modelate (...)", a transmis Petre Daea în data de 7 decembrie când a fost aprobat programul de către Executivul european.

PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Noutatea acestui program vizează introducerea unui instrument de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole prin care se acordă despăgubiri în caz de calamităţi, suma totală alocată fiind de 391,4 milioane de euro.

"Este nevoie de un concept nou pe care îl vom implementa în România începând de anul viitor. (...) Pentru perioada 2023 -2027, MADR a prevăzut în PNS suma totală de 391,4 milioane de euro pentru a realiza acel instrument de risc. Suma totală de 391,4 milioane euro este formată din 24,1 milioane euro, sprijin acordat fermierilor pentru subvenţionarea primelor de asigurare (...). În al doilea rând, prin filosofia PNS am socotit necesar că merită să contribuie fiecare fermier cu un procent de până la 3% din subvenţia pe hectar, care să se ducă într-un fond special care să alimenteze acest fond de risc. Această sumă va fi de 293,5 milioane euro. Mai punem şi de la stat încă 11,5 milioane euro, iar prin contribuţia FEADR încă 62,4 milioane euro, în total 391,4 milioane euro", a explicat el.

Ministrul Daea a susţinut că instrumentul de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole trebuie să se realizeze urgent, "printr-un calendar foarte strict", iar termenul de finalizare prevăzut este trimestrul III 2023.

* Anul agricol 2022/2023, sub semnul hazardului

Reprezentantul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR) susţine că anul agricol 2022/2023 va sta sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil, în condiţiile în care agricultura autohtonă depinde în perioada următoare de cerere şi ofertă, de mediu politic şi logistică, dar şi de vreme.

"Dacă în general anii agricoli erau caracterizaţi de o cursivitate generată de predictibilitate în ceea ce priveşte volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice şi condiţiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil. Factorii de care depinde agricultura autohtonă în perioada următoare sunt: cererea şi oferta, vremea, mediul politic şi logistica. În anul agricol 2022 - 2023, cererea şi oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va creşte din motive demografice şi, într-un context în care potenţialul de producţie internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflaţiei se vor resimţi accentuat. Tendinţa inflaţionistă a costurilor de înfiinţare a unei culturi rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea guvernează şi acest capitol din planul de afacere al unei exploataţii", a declarat Daniel Botănoiu.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În opinia sa, costul tot mai ridicat al îngrăşămintelor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească în forţă şi în 2023. Uniunea Europeană produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)