Guvernul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, a declarat, miercuri, Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern.

"Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie. Aşa cum menţionează inclusiv titlul, Regulamentul este recent aprobat de către Consiliu în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile. Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate", a spus Mihai Diaconu.

Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, "cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea".

Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.

"Aşa cum stipulează şi Regulamentul, România a transpus mot a mot, ca să zic aşa, această prevedere. Cota de impozitare este de 60% din extra-profitul care depăşeşte cu 20% media. Iar, ce este foarte important, aşa cum am menţionat şi mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat, 2022, şi 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023", a explicat Mihai Diaconu.

El a menţionat că proiectul a obţinut miercuri avizul Consiliului Economic şi Social (CES).

Întrebat cum se împart banii, secretarul de stat a precizat că ordonanţa stabileşte doar "temeiul primar", iar prin Hotărâre de Guvern, la propunerile Ministerului Energiei, vor fi definite criteriile şi mecanismul concret. Banii vor sta într-un cont de disponibil la Trezorerie şi vor fi accesaţi pe măsură ce se vor realiza investiţiile. Investiţiile pot fi realizate inclusiv de către companiile care sunt contribuabile. Scopul principal al măsurii îl constituie încurajarea investiţiilor.

De asemenea, întrebat despre sumele care s-ar putea strânge în fondul respectiv, Mihai Diaconu a afirmat că estimările Ministerului de Finanţe sunt mai degrabă pesimiste, de minimum 3,9 miliarde de lei.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)