Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în acest an şi anul următor vor depăşi cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Prevederea este inclusă într-un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

"Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, baza de calcul se aplică pe profiturile impozabile anuale, din exerciţiul financiar 2022, respectiv din exerciţiul financiar 2023, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021.

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul se stabileşte pe baza profiturilor contabile aferente exerciţiului financiar 2022 respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exerciţiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi.

Potrivit Ministerului Finanţelor, venitul din contribuţia de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la aproximativ 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.

Regulamentul (UE) 2022/1854 prevede ca încasările din contribuţia de solidaritate să se utilizeze în anumite scopuri, astfel încât sumele vor fi alocate pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele preţurilor ridicate la energie, într-un mod direcţionat. De asemenea, încasările vor fi direcţionate către măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, cum ar fi prin licitaţii sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea costurilor de achiziţie de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum, promovarea investiţiilor consumatorilor finali de energie în surse regenerabile de energie, în investiţii structurale în eficienţa energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare.

Totodată, se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru întreprinderile din industriile mari consumatoare de energie, cu condiţia ca acestea să fie condiţionate de investiţii în energia din surse regenerabile, în eficienţa energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare.

Din sumele colectate, 70% se distribuie pentru finanţarea investiţiilor strategice precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi/sau în energia din surse regenerabile, corelat cu măsurile privind sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu măsurile de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice şi cu măsurile menite să reducă efectele negative ale crizei energetice.

În nota de fundamentare publicată de Ministerul Finanţelor sunt prezentate mai multe exemple de state europene care aplică astfel de contribuţii de solidaritate. Astfel, Franţa a trimis Parlamentului propuneri pentru instituirea contribuţiei, astfel cum este stabilită de Regulament, doar pentru anul fiscal 2022, cu cota de 33%,intenţionând cuprinderea acesteia în Legea bugetului.

Spania a reglementat începând cu iulie 2022 o contribuţie specifică, pentru producătorii de electricitate şi gaze naturale, cu un mecanism diferit de cel prevăzut de Regulament, precum şi pentru sectorul bancar, considerând că este măsură naţională echivalentă, deci nu va implementa contribuţia în condiţiile Regulamentului.

Olanda intenţionează să implementeze contribuţia în condiţiile din Regulament doar pentru anul fiscal 2022, cu o cotă de 33%. Suplimentar vizează şi alte măsuri naţionale pentru anii următori.

Belgia a anunţat extinderea impozitării producătorilor de energie nucleară.AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)