Războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la utilităţi, alimente şi combustibil, au avut un impact negativ asupra unor destinaţii precum cele din Delta Dunării şi nordul ţării, însă ridicarea restricţiilor şi dorinţa oamenilor de a călători au făcut ca anul 2022 să ajungă aproape de nivelul lui 2019.

Cererea pentru turism este consistentă după cei doi ani de pandemie, astfel că speranţele pentru 2023 sunt mai mari comparativ cu acest an, susţine preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile.

"După un început prost de an, am avut plăcuta surpriză să vedem că 2022 şi-a revenit. În mare parte, din aprilie până în decembrie putem spune că am atins nivelul lui 2019 - şi mai avem puţin de recuperat, pentru că primul trimestru a fost mai slab. Speranţele pentru 2023 sunt şi mai mari, pentru că, pe de o parte, cererea pentru turism este consistentă - după cei 2 ani de pandemie, în care lumea a fost frustrată de această plăcere de a călători şi îşi manifestă puternic această dorinţă", a menţionat Călin Ile, în 13 decembrie, cu ocazia lansării "Ghidului de practică în industria ospitalităţii".

În opinia sa, criza energetică reprezintă o ameninţare în continuare.

"Fiecare a încercat să-şi găsească soluţii prin eficientizarea activităţii interne, prin investiţii în soluţii alternative de energie şi, de ce să nu spunem, a urmat tendinţa generală de creştere a tarifelor, cel puţin cu această inflaţie, în aşa fel încât să acoperim parţial creşterea de costuri cu energia şi cu forţa de muncă pentru că şi costurile cu forţa de muncă au crescut. Per total, chiar dacă veniturile încep să ajungă la nivelul din 2019, profitabilitatea industriei a scăzut din cauza energiei şi din cauza costurilor de personal", a mai spus Călin Ile.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Potrivit acestuia, tarifele medii la cazare au crescut între 15 şi 20%, prin comparaţie toamna anului 2022 cu toamna 2021.

Pe de altă parte, destinaţii precum Delta Dunării au avut un flux mai mic de turişti. Astfel, numărul persoanelor care au vizitat Delta Dunării în primele cinci luni ale anului a fost cu circa 27% mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului anterior, din cauza creşterii preţurilor şi a războiului din Ucraina, anunţa în iulie Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).

Într-un comunicat de la finalul lunii ianuarie, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) avertiza că actualele condiţii de intrare în România în ceea ce priveşte pandemia de Covid-19 afectează grav libera circulaţie turistică a cetăţenilor români şi a cetăţenilor străini care doresc să viziteze ţara noastră.

Pe de altă parte, eliminarea vacanţei de iarnă din luna februarie a avut ca efect scăderea numărului de turişti pe pârtiile de schi cu aproximativ 70% în prima săptămână a lunii februarie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, avertizau Asociaţia Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) şi Alianţa pentru Turism (APT).

Cele două organizaţii au solicitat Ministerului Educaţiei reintroducerea vacanţei de iarnă din luna februarie în structura anului şcolar 2022-2023, menţionând că majoritatea ţărilor europene nu au renunţat la vacanţa de iarnă.

La finalul lunii februarie, Bogdan Papuc, director executiv Asociaţia de Ecoturism din România preciza că situaţia din Ucraina reprezintă "un risc major" din punct de vedere al unui turist din vestul Europei sau din alte zone de pe glob, distanţele fiind mici între graniţa de nord sau de est şi sudul ţării.

Pe de altă parte, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu, anunţa, în 28 februarie, că valoarea voucherelor de vacanţă pentru mediul privat poate ajunge până la şase salarii minime pe economie, întreaga sumă poate fi deductibilă şi nu se plătesc contribuţii sociale pentru contravaloarea lor.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

La jumătatea lunii martie, consultanţii în turism anunţau că rezervările pentru vacanţa de Paşte erau în creştere, cele mai solicitate staţiuni din România fiind Sinaia, Predeal, Poiana Braşov, Buşteni, Azuga şi Bran, dar şi staţiunile de pe litoral, atât din România, cât şi din Bulgaria.

Maria Stoian, preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), afirma că rezervările pentru Paşte în pensiunile agroturistice din Maramureş erau undeva la 50% faţă de 2021, în timp ce în Bucovina au depăşit 60-70%, turiştii fiind în continuare destul de precauţi.

"Ţinutul Buzăului" a obţinut validarea oficială ca Geoparc Internaţional UNESCO, fiind recunoscut, astfel, drept teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă globală, anunţa Consiliul Judeţean (CJ) Buzău, în 13 aprilie.

În 22 martie, prim-ministrul Nicolae Ciucă declara că România are "toate" garanţiile de siguranţă şi securitate astfel încât să poată să desfăşoare o activitate de turism care să fie în beneficiul tuturor. În acelaşi timp, ANAT sublinia că turismul îşi revine, după doi ani de pandemie, în contextul în care numărul celor care şi-au făcut rezervare în acest an se apropia de nivelul din 2019.

Totodată, reprezentanţii ANAT au precizat că, în România, vacanţele se pot desfăşura fără probleme, restricţiile fiind eliminate. Această măsură a determinat o creştere substanţială a numărului de rezervări, semnalau reprezentanţii DAL Travel.

Pe de altă parte, reprezentanţii din industrie au avertizat asupra deficitului de forţă de muncă, care se ridica la aproximativ 50.000 de lucrători, în condiţiile în care numai pe litoral nevoie de peste 20.000 de lucrători, preponderent sezonieri.

* Participările la târgurile internaţionale de profil, suspendate după acuzaţiile privind standul României la Târgul de turism de la New York

Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului a fost invitat, în aprilie, la Comisia pentru antreprenoriat şi turism a Camerei Deputaţilor pentru a da explicaţii în legătură cu organizarea standului României la Târgul de turism de la New York. Potrivit preşedintele comisiei, Claudiu Năsui, România a fost reprezentată "cu un stand ruşinos, care nu reprezintă absolut deloc nici potenţialul României şi nici România".

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În context, ministerul de resort a anunţat demararea unor anchete disciplinare în cadrul Direcţiei Generale Turism şi a suspendat activitatea de participare la târgurile internaţionale a persoanelor desemnate de minister, care au făcut parte din delegaţia aferentă acţiunii de promovare din New York.

Astfel, participarea la târgurile internaţionale de turism, cu stand de ţară, urma să fie regândită şi asumată de Consiliul de Brand Turistic Naţional (CBTN) şi de Consiliul Consultativ al Turismului (CCT). Reprezentanţii ministerului au precizat că acţiunile de promovare a destinaţiei România pe pieţele externe vor fi reluate doar în baza conceptelor aprobate de CBTN şi CCT, iar până atunci toate participările la târgurile internaţionale de profil vor fi suspendate.

Potrivit unui comunicat din 20 aprilie, reprezentanţii agenţiilor de turism membre ale ANAT şi ale Asociaţiei Incoming Romania s-au arătat solidari cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, menţionând că nu i se poate imputa în mod direct organizarea evenimentului de promovare de la New York.

* Suspendarea zborurilor Blue Air a generat pierderi de 3 milioane euro pentru operatorii din turism

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Operatorul aerian Blue Air anunţa, printr-un comunicat, că suspendă din 6 septembrie până în 12 septembrie toate cursele programate a pleca de pe aeroporturile din România, aflându-se în imposibilitatea achitării costurilor curente, din cauza popririi tuturor conturilor companiei de către Ministerul Mediului. Ulterior, compania a anunţat o prelungire a suspendării zborurilor fără a mai anunţa o dată pentru reluarea acestora.

În 7 septembrie, ANAT atrăgea atenţia asupra prevederilor legale inechitabile în ceea ce priveşte răspunderea pusă în seama agenţiilor de turism în situaţii de criză, precum cea declanşată în urma anulării zborurilor Blue Air.

Într-un interviu acordat AGERPRES, în luna septembrie, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, declara că pierderile suferite de operatorii de turism, care au fost obligaţi să cumpere alte bilete de avion pentru repatrierea turiştilor, sau pentru onorarea contractelor, se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Oficialul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism arăta că astfel de situaţii pot fi evitate prin înfiinţarea unui fond de garantare a pasagerilor, prin colectarea unei sume mici, de 0,5 euro, pentru fiecare zbor, astfel încât aceştia să fie desbăgubiţi în astfel de situaţii.

Totodată, agenţiile de turism susţineau, în 20 septembrie, că este nevoie de o schimbare urgentă la conducerea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, precizând că au fost ratate obiectivele majore asumate la începutul mandatului pentru zona de turism.

Reprezentanţii Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului au menţionat însă că finalizarea schemei de ajutor de stat HoReCa şi finalizarea plăţilor restante din Măsura 2 au reprezentat o parte din demersurile echipei ministerului care au fost derulate în sprijinul industriei din turismul românesc, în cele nouă luni de activitate.

Totodată, reprezentanţii ministerului au subliniat că prin finalizarea schemei de ajutor de stat HoReCa s-a făcut o infuzie de 426,6 milioane euro în industria HoReCa, din care agenţiile de turism şi tur-operatorii au beneficiat de plăţi în valoare totală de 132 milioane de euro.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat, în 19 octombrie, contractele de finanţare pentru trei rute turistice şi culturale incluse în Componenta 11 - Turism şi Cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: ruta castrelor, ruta castelelor şi ruta cetăţilor. Potrivit unui comunicat al MIPE, aceste rute sunt incluse în programul "România Atractivă", prin care se vor face investiţii de peste 100 milioane de euro în 225 de obiective incluse ce sunt cuprinse în 12 rute culturale.

* România a reluat în toamnă participarea la târgurile de turism internaţionale

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat în 17 noiembrie că reia participarea la târgurile de turism internaţionale, iar tema pentru 2022 este "Feel Alive", un concept care susţine dezvoltarea brandul turistic naţional "Exploraţi Grădina Carpaţilor".

La finalul lunii noiembrie, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a aprobat, prin ordin, lista manifestărilor expoziţionale de turism, din ţară şi străinătate, la care se va participa cu pavilion naţional în anul 2023.

Lista cuprinde 14 târguri internaţionale de turism, respectiv trei în Germania (Stuttgard, Frankfurt şi Berlin), două în Spania (Madrid şi Barcelona), două în Franţa (Paris), două în Italia (Milano şi Rimini), unul în Israel (Tel Aviv), unul în Marea Britanie (Londra), unul în Polonia (Varşovia) şi două în România (Bucureşti - TTR ediţia de primăvară şi de toamnă). AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)