Bucureşti, 27 dec /Agerpres/ - România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5 - 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege", a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

El susţine că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri.

"Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră", a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viaţa oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

"Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de "întoarcere spre interior" - inclusiv prin protecţionism. Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou "război rece", considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă", a declarat Daniel Dăianu.

Economistul consideră că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

"Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice. Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară", susţine Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulţi ani.

"Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune", a explicat Daniel Dăianu.

În opinia economistului, resursele europene sunt de judecat şi fiindcă trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii 2 ani.

"Nu numai că trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci şi pentru că mediul financiar internaţional este tot mai neprietenos. Şi economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante - vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleşitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ţinută în frâu în 2022 de creşterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecţie prin "inflaţie surpriză", mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din şocul inflaţionist este cauzată de creşterea brutală a preţului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacţie a BNR explică puseul inflaţionist. Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condiţiile date, am fi aruncat ţara în aer. La noi inflaţia a atins se pare un platou mai mult sau mai puţin nivelat şi va coborî spre 10% la finele lui 2023 admiţând că nu vor exista alte şocuri adverse puternice. Preocupantă este lărgirea deficitului de cont curent, către 9% din PIB în 2022 şi cu o finanţare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este însă că a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului în comerţ, cum s-a întâmplat şi cu alte state membre ale UE. Balanţa externă rămâne un călcâi al lui Ahile şi vulnerabilizează moneda naţională; numai cu servicii IT şi de transport, cu remiteri de bani din străinatate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate", a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu şi lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea acestui deficit. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)