Banca Naţională a României a majorat anul acesta dobânda cheie la fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie, rata dobânzii de politică monetară urcând astfel de la 2%, în ianuarie, la 6,75%, în noiembrie.

Un nivel mai mare al dobânzii a fost înregistrat 2010, când aceasta a fost stabilită la 7%.

La prima şedinţă din acest an, în 11 ianuarie, BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2%, de la 1,75%, pe 10 februarie aceasta a fost mărită la 2,50%, iar pe 6 aprilie a urcat la 3%. Banca centrală a majorat apoi dobânda cheie pe 11 mai la 3,75%, iar pe 7 iulie a decis o nouă creştere, până la 4,75%, fiind, de altfel, şi cea mai mare majorare operată în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie a Băncii. La şedinţa 8 august dobânda a urcat la 5,50%, la 6 octombrie la 6,25% şi la 9 noiembrie a ajuns la 6,75%.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a explicat, la începutul anului, pentru AGERPRES, că instituţia încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie.

"Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie", a declarat la acea dată Dan Suciu.

El a spus că deja se văd efectele de runda a doua ale creşterii preţurilor la energie şi BNR încearcă să le tempereze.

Întrebat cum ar răspunde banca centrală celor care ar putea spune că instituţia a ratat ţinta de inflaţie, Suciu a precizat că situaţia nu este una specifică României, iar creşterea nu putea fi temperată prin instrumentele de care dispune banca centrală.

"Toate băncile centrale din lume au ratat ţintele de inflaţie în contextul în care preţul la energie a crescut. Nu ştiu dacă există bănci centrale care au păstrat vreo ţintă. Avem o creştere a inflaţiei care vine din exterior, asupra căreia banca centrală nu are nicio capacitate de a acţiona, şi altă componentă care vine din energie, asupra căreia are un impact relativ redus. Cine spune aşa nu înţelege cum funcţionează politica monetară", a mai spus reprezentantul BNR.

"Băncile au sărit calul", iar Robor-ul la trei luni a urcat la 8,21%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a avut, de asemenea, o evoluţie spectaculoasă în acest an. Pe 3 ianuarie 2022 indicele se situa la 3,02%, iar pe 4 ianuarie cobora chiar a 3,01%. După această dată indicele a avut o evoluţie ascendentă până la nivelul de 8,21%, înregistrat pe 26 şi 27 octombrie, reprezentând o creştere de 172,75%.

La jumătatea anului, pe 9 august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a a avut o primă reacţie cu privire la evoluţia acestui indicator, care urcase cu mult mai repede comparativ cu dobânda de politică monetară.

"Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat este nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că a fost vorba despre un overshoot.

"A fost clar tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Trec la al doilea motiv sau al doilea lucru care ne ajută să înţelegem. Păi nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. Nu. E vorba despre dobânzi la 3 luni / 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul. O inflaţie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, nu, şi în consecinţă...cotaţiile au fost cu mult peste rata de poltică monetară şi coridorul nostru. Dar întreb aşa. Vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflaţie, nu numai la noi, în general în lume, şi legat de ratele de dobândă. Eu personal, ca să nu vorbesc numai în numele Consiliului de administraţie, şi noi avem discuţii legate de ROBOR. Trebuie să recunosc, condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, nu, să sară calul cum am spus cu ROBOR-ul. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar, să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite. Pentru că şi acolo e vorba tot de români şi aceia chiar pierd. Sunt 10 - 12 milioane de români care au economisiri. Unele mai mari, altele mai mici. Nu? Cu dobânzi real negative, puternic real negative şi cu inflaţie în creştere aceştia chiar pierd", a afirmat Mugur Isărescu.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

Efectul a fost imediat. Practic, de la 8,14% pe data de 9 august, indicele a coborât până la 7,90% pe 15 august. O valoare superioară celei din 9 august a fost atinsă abia pe 13 octombrie, de 8,15%.

Un alt eveniment cu un puternic impact asupra indicelui a avut loc la începutul lunii noiembrie, când a fost anunţat un control inopinat al Consiliului Concurenţei la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirma pe 2 noiembrie în Parlament că instituţia derulează controale la principalele bănci din ţară cu privire la ROBOR, precizând că este interesată dacă există înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere a indicelui mai mare decât ar fi justificată.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Derulăm de ieri dimineaţă o serie de controale la principalele bănci din ţară, controalele sunt derulate în continuare, deci ele nu sunt finalizate şi cu siguranţă analiza concluziilor va dura. Deci, vom ieşi şi vom comunica în momentul în care avem mai multe informaţii. Momentan nu pot decât să confirm, înţeleg că a ieşit de la companii, ceea ce ne-a surprins, nu suntem obişnuiţi, companiile să anunţe ele că sunt investigate de Consiliul Concurenţei, nu ştiu de ce au făcut-o. Dar, în orice caz, vă confirm că de ieri dimineaţă se derulează controale pe baza procedurilor noastre legale, cu autorizare judiciară", a declarat Chiriţoiu la Parlament la începutul lunii noiembrie.

Întrebat dacă există suspiciuni că ar putea fi o înţelegere între bănci legată de creşterea dobânzilor, el a arătat că "asta e abilitat Consiliul Concurenţei să verifice".

"Foarte important de spus - noi nu investigăm preţuri. Şi e normal ca preţurile să crească, inclusiv dobânzile să crească sau să scadă, în condiţiile pieţei. În momentul de faţă avem o inflaţie foarte mare, de două cifre, deci preţurile cresc. Ce faci când cresc preţurile? Ai două pârghii să opreşti creşterea preţurilor. Pe de o parte, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, reduce cheltuielile publice, reduce deficitul bugetar: pe cealaltă parte, Banca Naţională creşte dobânzile. O creştere a dobânzilor în piaţă e normală, e mecanismul prin care luptăm cu creşterea preţurilor. Deci, noi nu investigăm creşterea dobânzilor în sine, ci vrem să vedem dacă nu cumva, pe acest climat unde era normal să aibă loc o creştere a dobânzilor, nu există şi înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere mai mare decât ar fi ea justificată", a transmis Chiriţoiu.

El a menţionat că "au existat informaţii în piaţă, dar, în esenţă, a fost autosesizare" în acest caz, respectiv pe bază de analiză proprie.

"Dacă există dovezi de încălcare a legii, atunci noi vom aplica sancţiuni, după ce dăm posibilitatea companiilor să se apere, evident. Dacă nu suntem convinşi de apărările lor, vom aplica sancţiuni ca oricărei alte companii. (...) Investigaţia noastră durează, ştiţi că media e de doi ani. Investigaţia aceasta, care este complicată, nu mă aştept să fie mai scurtă decât o investigaţie normală. (...) Evident, pe parcursul investigaţie ne vom consulta cu Autoritatea de Reglementare, că ei au cea mai bună expertiză în statul român privind sectorul bancar. Dar investigaţia e pornită pe analiza noastră, nu e legată de vreo sesizare primită din partea altei instituţii. (...) Nu se rezumă numai la ROBOR, ne uităm şi la alte lucruri", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Începând din 2 noiembrie, indicele ROBOR a avut o evoluţie descendentă, ajungând la 7,61% pe an, pe 27 decembrie. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)