Femeile reprezentau 51,1% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2021, respectiv 9,814 milioane de persoane, informează luni Institutul Naţional de Statistică.

Conform INS, la data menţionată erau 19,2 milioane de persoane care aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României.

În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural. Astfel, peste 5,4 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,5% din totalul populaţiei, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%.

Totodată, populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,3 ani. Astfel, vârsta medie naţională este de 42,3 ani, vârsta medie feminină este 43,9 ani, iar vârsta medie masculină este 40,6 ani.

"Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov", notează INS.

Potrivit sursei citate, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,196 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 42,8% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2021.

Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 46,7 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

În anul 2020 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 198.302 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

Conform INS, România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27 a fost în anul 2020 de 9,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2020, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieţi la 100 fete.

În anul 2020, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani.

Totodată, în anul 2020 vârsta medie a mamei la naştere (28,9 ani) şi la prima naştere (27,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,8 ani şi respectiv 27,6 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,8 ani în judeţul Călăraşi şi 30,7 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,4 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,6 ani).

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (32,3% în anul 2020) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (33,0% în anul 2019). Un procent de 51,6% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2020, în mediul rural, 46,9% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,0% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

În anul 2020 ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a scăzut uşor faţă de anul precedent, 28,7% dintre născuţii-vii aveau mame cu studii superioare, mai puţin cu 1,7 puncte procentuale faţă de 2019, iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (35,9%) a crescut faţă de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2020, a fost de 79,71 ani (80,55 ani în urban şi 78,62 ani în rural)

Vârsta medie la căsătorie în anul 2020 a crescut faţă de anul trecut atât la femei, cât şi la bărbaţi, vârsta medie la căsătorie fiind de 30,8 ani pentru femei (faţă de 30,6 ani în 2019) şi de 34 ani pentru bărbaţi (faţă de 33,7 ani în 2019). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2020, 28,1 ani pentru femei (28,3 ani în 2019) şi 31,4 ani pentru bărbaţi (31,6 ani în 2019).

În anul 2020, s-au înregistrat 22.785 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,03 divorţuri la 1.000 locuitori (1,36 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2019). Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,7% pentru femei şi de 93,6% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,5%) şi bărbaţii din grupa 40-44 ani (19,3%) au avut cea mai mare pondere.

Vârsta medie la divorţ a fost de 40 ani pentru femei şi 43,6 ani pentru bărbaţi. În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7791 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 2,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, iar 24% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate.

Totodată, 8% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 7,6% au avut statutul de funcţionari administrativi, 27% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 8,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi, iar 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale învăţământului superior, 5,8% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2021, 82,7% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.

"Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 82,6% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (77,7%), utilizarea mesageriei instant (65,0%), căutarea de informaţii despre sănătate (59,1%), citirea online a site-urilor de ştiri (55,5%) şi trimiterea de e-mailuri (50,4%).", se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)