Execuţia bugetului general consolidat în luna ianuarie 2022 s-a încheiat cu un deficit de 1,69 miliarde de lei în scădere faţă de deficitul de 3,69 miliarde de lei înregistrat în luna ianuarie 2021, a anunţat vineri Ministerul Finanţelor.

Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,18 puncte procentuale, de la 0,31% din PIB în ianuarie 2021 la 0,13% din PIB în prima lună din 2022.

Evoluţia deficitului bugetar în ianuarie este explicată de creşterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 36,49 miliarde de lei în ianuarie 2022, cu 25% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, contribuţiilor de asigurări şi al altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 2,66 miliarde de lei în ianuarie, consemnând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+19,8%), respectiv Declaraţia unică (+11,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 7,2%, însă sub evoluţia fondului de salarii din economie (+8,8%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 11,4 miliarde de lei în ianuarie, în creştere cu 10,2% (an/an), evoluţie superioară dinamicii fondului de salarii din economie, subliniază MF.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,28 miliarde de lei, în scădere cu 16,1% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenţii economici (-11,2% an/an).

Încasările nete din TVA au însumat 9,56 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 58% (an/an), determinată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au totalizat 3,82 miliarde de lei în luna ianuarie, în creştere cu 13,0% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 22,0% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - susţinută şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, respectiv un avans de 7,6% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun.

Veniturile nefiscale au fost de 4,65 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 50,5% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din concesiuni şi închirieri (preponderent redevenţe petroliere), dividende şi vărsăminte ale veniturilor nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 1,30 miliarde de lei în ianuarie, în scădere cu 25,2% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 38,17 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 16,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale de la 2,8% din PIB în luna ianuarie 2021 la 2,9% din PIB în luna ianuarie 2022.

Cheltuielile de personal au însumat 9,25 miliarde de lei, în creştere cu 1,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au reprezentat 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 4,32 miliarde de lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 22,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,2%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,38 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 1,7 miliarde de lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, în prima lună din acest an plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,1 miliarde de lei în contextul general de creştere a ratelor de dobândă şi a inflaţiei manifestate în special cu a doua parte a anului 2021 atât pe plan intern cât şi internaţional. Astfel, circa 450 milioane de lei din plăţile de dobânzi pentru datoria publică internă reprezintă discount-uri aferente titlurilor de stat emise în anii anteriori la dobânzi mai reduse şi care au fost redeschise în cursul lunii ianuarie 2022.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 17,95 miliarde de lei în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 0,61 miliarde de lei, în principal această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 0,4 miliarde de lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,25 miliarde de lei. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,45 miliarde de lei. Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 73,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Comparativ cu luna ianuarie 2021, în ianuarie 2022 cheltuielile cu investiţiile s-au diminuat în special ca urmare a reducerii investiţiilor finanţate din resurse interne, pe fondul evoluţiei economiei româneşti afectată de situaţia medicală, de creşterea preţurilor produselor energetice şi a unor materii prime, a preţului materialelor de construcţie, a cheltuielilor de transport, cea mai mare diminuare înregistrându-se în principal la unităţile administrativ teritoriale. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)