BNR: Instituţiile de credit estimează că standardele de creditare se vor păstra relativ constante în primul trimestru din 2022
Instituţiile de credit estimează că standardele de creditare se vor păstra relativ constante, pentru primul trimestru al anului 2022, indiferent de tipul creditului, atât în cazul împrumuturilor acordate populaţiei, cât şi al celor acordate companiilor nefinanciare, potrivit sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare şi populaţiei, februarie 2022, publicat de Banca Naţională a României.
Raportul menţionează faptul că percepţia la nivel sectorial a riscului de credit asociat creditării companiilor nefinanciare s-a deteriorat, băncile apreciind că şase dintre cele 10 sectoare considerate au fost mai riscante în T4 2021.
În ceea ce priveşte creditele acordate populaţiei, băncile au avut opinii contrastante în ceea ce priveşte creditele imobiliare, peste jumătate dintre acestea susţinând că cererea a rămas constantă în T4 2021 (51,5%), iar 41,1% consideră că aceasta a scăzut moderat. Aşteptările pentru T1 2022 sunt de păstrare nemodificată a cererii sau de creştere modestă a acesteia. Pentru creditele de consum a fost înregistrată o scădere moderată a cererii în T4 2021, iar în T1 2022 băncile prognozează menţinerea nemodificată. În cazul companiilor nefinanciare, cererea nu s-a modificat în T4 2021, indiferent de dimensiunea firmelor sau de maturitatea împrumuturilor, această tendinţă fiind estimată şi pentru următorul trimestru de către majoritatea instituţiilor de credit participante.
Potrivit sursei citate, T4 2021 reprezintă cel de-al treilea trimestru consecutiv în care băncile autohtone au menţinut în unanimitate nemodificate standardele de creditare în cazul împrumuturilor şi liniilor de credit acordate companiilor nefinanciare, evoluţie constatată atât la nivel agregat, cât şi în cazul corporaţiilor, indiferent de maturitate. La nivelul IMM, T4 2021 este al doilea trimestru consecutiv în care instituţiile de credit au păstrat nemodificate standardele de creditare pentru toate maturităţile. Pentru trimestrul următor, T1 2022, 88% dintre băncile respondente au indicat menţinerea standardelor de creditare, iar 12% dintre acestea au anticipat înăsprirea într-o anumită măsură a standardelor de creditare în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare la nivel agregat, cât şi cel al împrumuturilor pe termen lung acordate corporaţiilor. Totodată, instituţiile de credit anticipează o relaxare moderată a standardelor de creditare (17 la sută) pentru împrumuturile pe termen scurt acordate corporaţiilor şi majoritar menţinerea standardelor de creditare, iar pentru împrumuturile acordate IMM, atât pentru cele pe termen scurt, cât şi pentru cele pe termen lung, băncile previzionează în unanimitate o evoluţie constantă.
BNR precizează că în T4 2021, cea mai mare parte a instituţiilor de credit respondente (89%) au indicat menţinerea constantă a cererii de credite şi linii de credit din partea companiilor nefinanciare la nivel agregat, iar 11% dintre acestea au considerat că cererea de credite din partea firmelor a crescut moderat. De asemenea, 85% dintre bănci apreciază că cererea de credite pe termen scurt din partea companiilor mari a rămas constantă, în timp ce 11% dintre acestea consideră că aceasta a crescut uşor pentru astfel de împrumuturi. În cazul creditelor pe termen lung acordate corporaţiilor, 72% dintre respondenţi au indicat menţinerea constantă a cererii, 15% au apreciat creşterea moderată, iar 12% au considerat că cererea a scăzut în T4 2021.
La nivelul IMM, peste 90% dintre participanţii la sondaj au indicat menţinerea constantă a cererii de credite, indiferent de maturitatea împrumuturilor. Pentru primul trimestru din acest an, peste 88% dintre băncile respondente anticipează menţinerea cererii de credite, indiferent de dimensiunea companiilor şi de maturitatea împrumuturilor. La nivel agregat, dar şi în cazul corporaţiilor, 12% dintre respondenţi estimează o reducere moderată a cererii de credite, în timp ce în cazul IMM 8% dintre aceştia se aşteaptă la o creştere moderată a acesteia pe acest segment.
În T4 2021, 83% dintre instituţiile de credit au indicat menţinerea constantă a ponderii creditelor solicitate şi respinse atât la nivel agregat, cât şi pentru segmentul corporaţiilor. În plus, 16% dintre acestea au semnalat o creştere moderată a acestei ponderi pentru cele două secţiuni menţionate. La nivelul companiilor mici şi mijlocii, peste 95% dintre bănci au indicat menţinerea constantă a ponderii creditelor solicitate şi respinse pentru toate maturităţile luate în considerare.
Majoritatea instituţiilor de credit (peste 95%) au considerat că riscul de credit asociat împrumuturilor acordate IMM şi corporaţiilor s-a menţinut constant în T4 2021, evoluţiile fiind similare celor din ultimele trei trimestre. Din perspectiva dimensiunii IMM, procentul băncilor care consideră că microîntreprinderile au devenit mai riscante din punct de vedere al acordării de împrumuturi a rămas relativ constant faţă de trimestrul anterior, la valoarea de 4%. În continuare, sectorul bancar consideră că cel mai riscant segment este cel al întreprinderilor mici. În T4 2021, 29% dintre bănci şi-au înrăutăţit perspectiva asupra riscului de credit pentru acest segment, în creştere faţă de 18% în T3 2021.
De asemenea, sondajul arată că, în ultimul trimestru al anului 2021, băncile autohtone au păstrat în unanimitate nemodificate standardele de creditare, atât pentru creditele imobiliare, cât şi pentru cele de consum, în concordanţă cu aşteptările raportate în trimestrul precedent. Pentru primul trimestru al anului 2022, cele mai multe instituţii de credit mizează pe menţinerea relativ constantă a condiţiilor de creditare indiferent de tipul creditului, însă în proporţie de 48% în cazul împrumuturilor destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, respectiv 32% în cel al creditelor de consum, participanţii la sondaj anticipează înăsprirea standardelor de creditare.
Mai mult de jumătate dintre instituţiile de credit respondente au raportat menţinerea relativ constantă a preţului mediu pe metru pătrat al unei locuinţe în ultimul trimestru din 2021, iar restul de circa 47% au semnalat creşterea într-o anumită măsură a acestuia. Pentru primul trimestru al anului 2022, o pondere importantă (72,9%) a băncilor anticipează menţinerea nemodificată a preţurilor proprietăţilor imobiliare rezidenţiale, în timp ce 27,1% se aşteaptă la o creşteremoderată a preţurilor locuinţelor.
În proporţie de 51,5%, băncile participante la sondaj au raportat menţinerea aproximativ constantă a cererii de credite imobiliare în T4 2021, 41,1% consideră că aceasta a scăzut moderat, iar 7,1% au raportat o cerere moderat mai mare. În T1 2022, circa 57% dintre băncile autohtone anticipează păstrarea constantă a cererii de credite destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, restul de 28,5% şi 14,5% estimând creşterea moderată, respectiv scăderea moderată a cererii.
Totodată, proporţia creditelor imobiliare solicitate de către persoane fizice şi respinse de către instituţiile de credit, calculată ca raport între volumul total al creditelor solicitate şi respinse şi totalul volumului de credite solicitate de către persoanele fizice, s-a menţinut relativ constantă în T4 2021 conform răspunsurilor majorităţii băncilor (85%).
În sondaj se menţionează că factorii care influenţează modificarea standardelor de creditare aferente creditelor de consum s-au menţinut constanţi în ultimul trimestru al anului 2021.
O proporţie de 69,7% dintre instituţiile de credit participante la sondaj au remarcat scăderea moderată a cererii pentru creditele de consum în ultimele trei luni din 2021, în timp ce 30,3% susţin că cererea a rămas aproximativ constantă. Bazat pe tipul creditului de consum, 78,6% dintre bănci au raportat păstrarea nemodificată a cererii pentru creditele de consum garantate cu ipotecă, 21,4% considerând că cererea a scăzut. În cazul creditelor de consum negarantate, 69,7% dintre participanţii la sondaj consideră că această categorie de credit a înregistrat o scădere moderată a cererii. Peste 57% dintre respondenţi au remarcat o cerere moderat mai mare pentru cardurile de credit, circa 26,5 şi 16,4% raportând o evoluţie constantă, respectiv scăderea moderată a acesteia. Aşteptările pentru următorul trimestru (T1 2022) sunt de menţinere aproximativ constantă a cererii de credite de consum (75,3%), în timp ce 24,7% mizează pe creşterea acesteia.
Similar creditelor imobiliare, rata de respingere a solicitărilor de credite de consum s-a menţinut constantă, 84% dintre bănci susţinând această evoluţie, restul de 16% raportând creşterea moderată a ponderii solicitărilor de credit de consum respinse.
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei. Aceste instituţii deţin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: Ministerul Energiei analizează modificarea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili și pregătirea liberalizării pieței gazelor
Ministerul Energiei discută cu celelalte instituții implicate modificarea mecanismului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inclusiv stabilirea criteriilor de venit și a cuantumului ajutorului acordat, în timp ce trecerea la o piață liberalizată a gazelor naturale trebuie pregătită gradual, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță,
Chisăliță: Decizia privind repornirea Unității 2 de la Cernavodă va fi luată luni
Decizia privind repornirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi luată luni, după analizarea evoluției nivelului Dunării, care trebuie să mai crească cu cel puțin 10 - 15 centimetri, au declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și directorul centralei, Romeo Urjan. 'În momentul de față, se
ONRC: Aproape 101.000 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele nouă luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut în primele nouă luni din 2026 cu 8,94% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 100.975 de înmatriculări, din care 55.751 SRL și 40.800 PFA, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES.
Gheorghe (FPSC): Statul să aibă în calcul susținerea unor unități de producție care să genereze plusvaloare, pentru repornirea economiei
Statul român ar trebui să aibă în calcul, atunci când vorbește despre repornirea economiei, unități de producție care să genereze plusvaloare, susținute prin niște programe foarte clare, cum ar fi acordarea de credite cu dobânzi subvenționate și energie ieftină, astfel încât să fim competitivi, a declarat, vineri, vicepreședintele
Galați: Creditorii au aprobat planul de vânzare a combinatului Liberty și secției Tubular; prețul de pornire - 200 milioane euro
Creditorii Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA au aprobat noul plan de restructurare, care prevede vânzarea combinatului siderurgic și a secției Tubular prin negociere directă, la un preț de pornire de 200 de milioane de euro, fără TVA, pentru ambele active, informează administratorii concordatari CITR și Euro Insol.
Erbașu (FPSC), despre salariul minim: O necesitate pentru oameni, dar, în cele mai multe situații, o imposibilitate pentru companii
Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro pentru proiectele din PNRR, însă sunt în continuare datorii destul de mari consemnate și în dreptul altor proiecte, cum ar fi Anghel Saligny, caz în care autoritățile locale au destul de mult de plată către companiile de construcții, a declarat, vineri, președintele Federației
Chirițoiu: În câteva zile aprobăm preluarea de către Premier a rețelelor de energie din Oltenia; în esență, recreăm CEZ-ul
Consiliul Concurenței va aproba în câteva zile preluarea de către Premier Energy a Distribuție Energie Oltenia (DEO), în esență recreându-se CEZ-ul, a afirmat, vineri, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, la un eveniment de specialitate. 'Ce ar fi interesant pe partea de non-investigații, terminăm Premier, o
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România (minister)
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România, având în vedere poziția geografică, infrastructura existentă și potențialul de producție energetică al țării, susține ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, care a participat în aceste zile, la Zagreb, la reuniunea ministerială a Grupului la Niv
Chirițoiu: Discutăm cu Ministerul Energiei și apoi cu Finanțele să venim cu garanții de stat pentru a ajuta marii consumatori de energie
Consiliul Concurenței discută cu Ministerul Energiei acordarea de garanții de stat producătorilor de regenerabile, astfel încât aceștia să poată livra energie mai ieftină marilor consumatori industriali, un mecanism prevăzut de legislația europeană, dar fără impact direct asupra bugetului de stat, pentru a ne putea respecta în continuare ținta de deficit bu
Centrala de la Cernavodă livra în sistemul energetic 191 MW, la ora 18:45
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă livra 191 de MW în rețea (3,04% din total), la ora 18:45, după ce vineri după-amiaza a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, conform datelor în timp real publicate pe site-ul Transelectrica. Cea mai mare cantitate de energie era asigurată din hidrocarburi, respectiv 33,07% (2.081 MW) și surse hid
Hanga: Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București a ajuns la 345.000, la finalul trimestrului trei
Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București (BVB) a ajuns la 345.000 la sfârșitul trimestrului al treilea din acest an, în creștere cu 20.000 numai în ultimele trei luni, a declarat vineri președintele BVB, Radu Hanga, la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Mergem înainte, 2026, sfârșitul trimestrului tr
MEDAT oferă expertiză în economie, digitalizare și turism pentru aderarea Albaniei la UE
România este pregătită să împărtășească Albaniei experiența acumulată în procesul de aderare la Uniunea Europeană și să ofere expertiză în domeniile economiei, antreprenoriatului, digitalizării și turismului, se arată într-un comunicat al ministerului de resort. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
Black Friday 2026/Volumele procesate pentru toate metodele de plată au ajuns la 763 milioane de lei, vineri seara
Volumele procesate pentru toate metodele de plată, cu ocazia 'Black Friday' 2026, au ajuns la 763 de milioane de lei, relevă datele prezentate, vineri seara, de către Elena Gheorghe, manager de țară PayU România și Ungaria. 'Până la ora aceasta (17:45, n.r.) avem 763 de milioane de lei în volume procesate pentru t
Tribunalul București a deschis procedura de insolvență a Dan Air; compania a anunțat că va continua zborurile regulate
Tribunalul București a dispus, vineri, deschiderea procedurii generale a insolvenței Dan Air, la cererea companiei, care și-a declarat intenția de reorganizare, operatorul aerian anunțând, de asemenea, că își continuă activitatea de zbor regulat. 'Prin încheierea pronunțată astăzi, 6 noiembrie 2026, în dosarul nr. 3523/93/202
Nazare: Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027
Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027, această măsură urmând să fie analizată gradual, spre finalul perioadei de consolidare fiscală, când România va reveni la ținta de deficit bugetar de 3%, a anunțat vineri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezent la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Ce pot să vă spun



