2022 are toate şansele să fie unul "istoric" pentru taxele indirecte, cu precădere în sfera taxei pe valoarea adăugată (TVA), potrivit unei analize realizată de specialiştii EY România.

"2022 are toate şansele să fie unul "istoric" pentru taxele indirecte, cu precădere în sfera taxei pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, anul acesta pare să fie unul în care Guvernele şi autorităţile fiscale îşi propun să recupereze timpul pierdut şi să implementeze cele mai bune practici privind îmbunătăţirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeană a lansat un proces de consultare publică, ce este aşteptat să se concretizeze cu un proiect de propunere legislativă în legătură cu iniţiativa sa "TVA în era digitală". Acesta ar urma, pe de o parte să crească transparenţa în raportarea digitală - prin facturarea electronică, dar şi să extindă înregistrarea unică în scop de TVA. Până la urmă, importanţa impozitelor indirecte pentru guverne continuă să crească, ritmul digitalizării prinde viteză, deficitele accelerează, la fel trebuie să se întâmple şi cu colectarea. La ce să fie atente companiile în 2022 în privinţa TVA?", scrie Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de impozite indirecte, EY România.

Potrivit autoarei, Comisia Europeană a anunţat, recent, lansarea unei consultări asupra modului în care ar trebui să fie actualizat sistemul de TVA, astfel încât să fie adaptat la economia digitală şi la noile modele de afaceri, dar şi să reducă poverile administrative şi costurile pentru întreprinderi.

"Consultarea solicită părerile părţilor interesate cu privire la adaptarea actualelor norme de TVA la era digitală şi la modul în care tehnologia digitală poate fi utilizată, atât pentru a ajuta statele membre să lupte împotriva fraudei în materie de TVA, cât şi pentru a aduce beneficii întreprinderilor. Se solicită opinii cu privire la: obligaţiile de raportare TVA şi facturarea electronică, tratamentul TVA al economiei platformei (platformele digitale) şi utilizarea unei singure înregistrări TVA în UE". Practic, prin consultarea ce va rămâne deschisă până pe 15 aprilie 2022, Comisia solicită nu doar contribuţia părţilor interesate, ci şi comentarii privind modul în care tehnologia digitală poate ajuta statele să lupte împotriva fraudei în materie de TVA şi să faciliteze conformitatea afacerilor", se arată în document.

Potrivit sursei citate, nu este exclus ca dezbaterea recent lansată în preambulul pachetului legislativ aşteptat pentru acest an să fie o posibilă tentativă de unificare/centralizare a facturării electronice.

În ceea ce priveşte introducerea facturării electronice, analiza arată că aceasta a ajutat statele să "plombeze" scurgerile de TVA, aşa numitul deficit de colectare a TVA, adică venituri din TVA ce nu mai ajung la buget, care, în 2019, s-a ridicat la 134 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Cel puţin 13 ţări ale Uniunii Europene au un sistem de facturare electronică sau intenţionează să implementeze unul, iar facturarea electronică continuă să fie soluţia la care apelează autorităţile fiscale care doresc să maximizeze colectarea TVA-ului. De aceea, în 2022, trendul va continua, fie că va fi vorba despre facturarea electronică obligatorie, fie de programe-pilot pe bază de voluntariat, înainte de aplicarea obligatorie mai largă, arată analiza citată.

Articolul precizează că Slovacia este în proces de implementare a unui sistem naţional central de facturare electronică aplicabil pentru relaţia Business to Government care se doreşte a fi extins pe relaţiile Business to Business (B2B) şi de la Business to Consumer (B2C), începând cu ianuarie 2023. Polonia, tocmai şi-a lansat noul Sistem naţional de facturi electronice (KSeF). "Din 2022, utilizarea KSeF este voluntară şi toţi contribuabilii vor putea emite facturi structurate. Se anticipează că utilizarea KSeF şi facturarea electronică va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, noul guvern de coaliţie german va publica mai multe detalii despre o nouă platformă obligatorie de facturare electronică şi se aşteaptă, de asemenea, mai multe detalii, legislaţie şi specificaţii tehnice din Franţa şi Spania. Desigur, toate aceste noi mandate de facturare electronică ar fi condiţionate, în prezent, de obţinerea de către ţări a unei derogări de la Comisia Europeană, dar este posibil ca modificările aşteptate de la Bruxelles să conţină prevederi exprese, care să elimine, în anumite condiţii, această obligaţie", scrie Georgiana Iancu.

Conform analizei, ultimele statistici, cele pentru anul 2019, ne arată nu doar că România rămâne pe locul 1 la nivelul clasamentului UE din perspectiva necolectării TVA, cu un procent de 35%, ci şi că ţara noastră este în top trei state la nivelul cărora decalajul a crescut. Acest lucru pune o presiune foarte mare pe buget, în primul rând, dar şi pe administraţia fiscală, care are sarcina să îmbunătăţească nivelul de colectare. De aici şi cele trei iniţiative foarte importante de pe agenda administraţiei fiscale - SAF-T, Ro E-Factura şi Ro E-transport.

Căi de creştere a colectării SAF-T sau Declaraţia 406, cum a fost numită raportarea, integrează sub forma unui fişier electronic, toate datele contabile extrase automat din sistemele IT ale contribuabililor, precum şi mapările privind tratamentul fiscal aplicat, ce sunt exportate şi transmise către autorităţile fiscale.

"SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800. Cum se înţelege, puţine sunt ariile neacoperite încă de Declaraţie. Dar tocmai prin gradul mare de detaliu se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă şi, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declaraţii din zona TVA. Declaraţia 406 permite, astfel, ANAF atât corelarea TVA-ului din SAF-T cu cel din decontul de TVA sau a impozitului cu reţinere la sursă, cât şi identificarea acelor tranzacţii cu risc fiscal ridicat şi crearea unui profil al operatorilor economici cu nivel ridicat de risc, pentru care se impune accelerarea unei acţiuni de control fiscal", potrivit analizei.

Toate acestea solicită administraţiei fiscale un ritm rapid şi susţinut de reacţie, iar contribuabilii trebuie să îl anticipeze şi să vină în întâmpinarea solicitărilor autorităţii, asigurând coerenţă în informaţiile raportate, spune autoarea analizei EY. "Pentru că, da, o companie poate beneficia de o inspecţie fiscală de la distanţă, cu timpi reduşi şi interacţiune limitată, dar doar atunci când oferă informaţii coerente - spre exemplu, dacă se poate testa că soldurile de clienţi se pot reconcilia în funcţie de facturile emise şi sumele încasate sau că totalul intrărilor de stocuri conform facturilor de achiziţie se reconciliază cu totalul recepţiilor din declaraţia SAF-T pentru Stocuri. De unde şi importanţa foarte mare a punerii în acord atât a informaţiilor raportate prin diverse secţiuni din SAF-T, cât şi cu informaţiile declarate în alte tipuri de raportări - TVA, impozit cu reţinere la sursă, situaţii financiare etc.", punctează Coordonatorul Departamentului de impozite indirecte de la EY România.

De cealaltă parte, anunţată de mai bine de doi ani în spaţiul public, factura electronică obligatorie se concretizează mai devreme decât ne-am fi aşteptat, spune autoarea articolului. Mai ales în condiţiile în care există o suprapunere între informaţiile din factura electronică şi SAF-T, principala diferenţa venind din termenele diferite de raportare. Pentru că, dacă Declaraţia 406 se raportează cu decalaj de o lună sau un trimestru faţă de data facturii, factura electronică este accesibilă ANAF în timp real. Astfel, de la 1 iulie 2022, furnizorii de produse cu nivel de risc ridicat, adică din categoria legume, fructe, băuturi alcoolice, construcţii noi, produse minerale (ape şi nisip, pietriş) şi îmbrăcăminte-încălţăminte, vor trebui să aplice facturarea electronică obligatorie.

"Cum, de la 1 ianuarie 2022, Declaraţia 406 a devenit obligatorie pentru marii contribuabili, nu putem decât să sperăm că lecţiile ce vor fi desprinse în perioada următoare să ajute la reaşezarea unui calendar mai realist privind implementarea facturii electronice. Pentru că, dincolo de resurse, tehnologie, de cum sunt înţelese noile reguli şi standarde, companiile au nevoie şi de un anumit interval de timp de pregătire, testare şi conformare. Şi avem câteva exemple la îndemână în regiunea noastră la care ne putem uita. Astfel, în Polonia, E-factura nu este obligatorie din start, ci este opţională anul acesta, urmând să devină obligatorie din 2023. Franţa este în proces de autorizare a facturării electronice şi tocmai a primit derogarea pentru implementarea obligatorie, începând cu 1 ianuarie 2024. La fel, şi în Belgia, şi în Spania - factura electronică a fost opţională iniţial, pentru ca abia apoi să devină obligatorie", se precizează în analiză.

Autoarea mai arată că pentru a asigura o continuitate a business-ului şi a fluxurilor de numerar, companiile ar trebui să adopte soluţii care să le permită citirea facturilor în formatul structurat prevăzut. Şi aceasta în condiţiile în care firmele deja trec prin transformări digitale pentru a se putea conforma raportării SAF-T. Aceasta recomandă realizarea unei analize, care să privească la decizia de introducere a facturii electronice prin prisma proporţionalităţii ei. "Pentru că, indiferent cât de facilă ar fi la finalul zilei tehnologia de comunicare către ANAF a facturilor electronice, o astfel de măsură implică o redesenare a fluxurilor şi proceselor de postare a facturilor emise şi primite, precum şi de comunicare a acestora între furnizori şi clienţi. Redesenare care este greu, dacă nu chiar imposibil de soluţionat într-un timp atât de scurt", punctează autoarea.

Pe de altă parte, este evident că obligaţia generalizată de facturare electronică vine cu avantaje clare în ceea ce priveşte combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale: facilitează conformarea voluntară şi oferă posibilitatea administraţiei fiscale să verifice în timp real suprapunerile dintre TVA declarată şi colectată şi facturile emise şi primite. Ea are avantaje şi pentru companii, mai cu seamă pentru cele care încă depind de facturarea tradiţională (pe suport hârtie): aici ne putem gândi chiar la reducerea termenelor de plată pentru furnizor, reducerea costurilor de imprimare şi a taxelor poştale, reducerea costurilor şi a întârzierilor legate de procesarea facturilor în contabilitate, dar şi costuri de stocare mai mici.

De asemenea, se menţionează faptul că implementarea unei astfel de măsuri trebuie să asigure coerenţa cu regulile consacrate de facturare din Directiva de TVA, care acordă aceeaşi recunoaştere facturilor pe hârtie, ca şi celor electronice, şi care prevede că utilizarea facturii electronice se poate face doar cu acceptul ei de către destinatar. Cu alte cuvinte, obligativitatea E-factura este permisă ca o derogare de la regulile de facturare şi doar atunci când se justifică prin lupta cu evaziune fiscală şi simplificare în colectarea impozitelor. Introducerea obligatorie a facturării electronice, fără o aprobare a Consiliului UE reprezintă o încălcare a Directivei de TVA şi poate declanşa procedura de infringement (o procedura administrativă de constatare a neîndeplinirii unor obligaţii, ce ar putea însemna acţionarea României în instanţă). De altfel, potrivit unor declaraţii oficiale recente în spaţiul public, România a solicitat deja această derogare, ceea ce ar putea crea premisele utilizării facturii electronice generalizate în curând.

"Pe lângă aceste obligaţii de raportare, companiile vor mai trebui să facă faţă şi unei a treia - Ro E-transport. Practic, Ro E-transport vine să acopere o zonă de raportare opţională în Declaraţia 406 - punct de plecare, punct de destinaţie, care, în felul acesta devine şi ea obligatorie. Sistemul RO e-transport va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul naţional. Este o nouă raportare menită să contribuie la reducerea evaziunii fiscale, pentru care nu este disponibilă, încă, procedura de aplicare. Aceasta urmează să fie dezvoltată pentru a prelua, aşa cum au arătat reprezentanţii ANAF, cât mai multe informaţii în mod automat sau semi-automat din toate raportările pe care ANAF le are la dispoziţie sau prin interacţiunea cu alte instituţii publice deţinătoare de informaţii în completarea acestor baze de date", a transmis specialistul EY România.

În concluzie, autoarea precizează că avem de-a face cu o efervescenţă fără precedent în transformarea administrării şi administraţiei fiscale, astfel că, agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări SAF-T, E-factura, E-transport, va modela semnificativ succesul cu care contribuabilii vor gestiona inspecţiile fiscale din anii care urmează, dar şi eficienţa şi costurile asociate raportărilor fiscale. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)