Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) apreciază că proiectul Planului Naţional Strategic (PNS) 2023-2027 este încă departe de nevoile reale ale agriculturii româneşti şi reprezintă încă o şansă pierdută de a reforma agricultura în mod real, deşi recunoaşte că este "ceva mai bun decât cele realizate sau propuse până în prezent".

Potrivit unui comunicat al LAPAR remis joi AGERPRES, reprezentanţii organizaţiei au discutat miercuri cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, anumite aspecte legate de PNS şi a transmis către Autoritatea de Management anexe referitoare la intervenţiile din PNS.

"Pe parcursul tuturor consultărilor la care a participat şi prin intermediul tuturor căilor instituţionale avute la dispoziţie, LAPAR şi-a făcut cunoscută dorinţa şi disponibilitatea de a participa şi contribui la realizarea unui PNS care să reformeze agricultura românească, astfel încât acesta să fie bazat exclusiv pe principii economice, iar bunăstarea spaţiului rural şi a satului românesc să vină din implementarea unor măsuri de dezvoltare a activităţilor comerciale, din creşterea numărului de locuri de muncă, din dezvoltarea infrastructurii agricole, care la rândul lor să permită creşterea veniturilor celor care trăiesc în aceste zone. Ştim şi înţelegem că adoptarea principiilor de reformă atrage percepţii politice şi sociale negative de cele mai multe ori, dar LAPAR crede că doar aşa se poate face ceva bun din punct de vedere strategic şi economic şi, la rândul ei, şi-a asumat riscul criticilor viitoare din rândul celor care poate au o altă viziune (şi pe care o respectăm) asupra dezvoltării agriculturii româneşti, dar noi vom continua să ne susţinem şi argumentăm principiile strategice bazate exclusiv pe reguli economice", se menţionează în comunicat.

În aceste condiţii, LAPAR propune 10 principii fundamentale pentru implementarea în PNS, unul dintre ele făcând referire la profesionalizarea fermierilor şi fermelor din agricultura românească. "LAPAR a susţinut şi cu prilejul dezbaterilor din noiembrie 2021, dar şi cu prilejul noilor consultări, că nu putem fi de acord să mai continuăm să acceptăm decredibilizarea breslei noastre prin acceptarea principiului că se poate şi fără pregătire profesională! Opinia noastră este că lipsa şcolarizării şi a instruirii adecvate ne costă şi ne va costa şi mai mult în viitor!", spun reprezentanţii organizaţiei agricole.

Ei propun reformarea sistemului de pregătire prin: introducerea cerinţelor de deţinere a unei diplome universitare, de liceu sau şcoală profesională de specialitate, de cursuri acreditate cu durată de minimum 6 luni pentru orice fermier care doreşte să se instaleze în agricultură prin accesarea de fonduri din Pilonul II; introducerea obligativităţii pentru orice persoană juridică care are o exploataţie agricolă de a avea un specialist angajat cu competenţele de la primul alineat sau, un consultant pe bază de contract de prestări servicii, acesta fiind obligatoriu inginer în domeniu.

În cazul BISS - sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii - LAPAR a propus creşterea suprafeţei minime eligibile la 3 hectare, exclusiv în cazul culturii vegetale. În ceea ce priveşte sprijinirea procesării producţiei agricole de către fermierii români, LAPAR susţine ca acest lucru să se facă exclusiv prin intermediul cooperativelor, dar a celor reale, nu prin intermediul celor în care un proprietar deţine 5 ferme şi îşi face propria cooperativă. "Credem că este momentul să nu mai finanţăm unităţi de procesare care mâine pot fi cumpărate şi închise, ci este momentul să trecem la finanţarea acelor structuri care asigură o disipare a proprietăţii în rândul celor direct interesaţi, adică a fermierilor, oferind o protecţie mult mai ridicată a viabilităţii şi existenţei în timp a acestor unităţi", susţin reprezentanţii LAPAR.

LAPAR propune stimularea măsurilor de dezvoltare a culturilor de leguminoase, incluzând toate speciile cultivate, în condiţiile în care acestea au efecte benefice pentru agricultură, dar ajută şi la reducerea consumurilor de îngrăşăminte, unde problemele cu costurile sunt din ce în ce mai mari. Dar implementarea acestui principiu ar fi necesitat şi adoptarea unor criterii de favorizare a apariţiei de unităţi de procesare a acestor culturi, astfel încât nu fermierii să fie penalizaţi prin imposibilitatea accesării subvenţiilor, din cauza faptului că nu există unităţi de procesare în ţară, spun ei.

De asemenea, LAPAR susţine stimularea măsurilor de obţinere a independenţei energetice a fermelor prin dezvoltarea programelor de instalare şi producţie de energie din surse regenerabile, dar nu prin alocarea de teren agricol, ci prin folosirea acoperişurilor din ferme pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalaţii de biogaz pentru unităţile zootehnice, eliminându-se problemele legate de stocarea acestora.

Organizaţia mai propune stimularea măsurilor de dezvoltare a spaţiilor protejate de producere a legumelor dar cu costuri energetice minime, însemnând zone cu apă geotermală sau unităţi care dispun de resurse regenerabile pentru a obţine energie, inclusiv de cogenerare.

"Este posibil ca demersurile să fie deja făcute, dar noi nu ştim de el. În plus considerăm că existenţa unei coaliţii cu largă reprezentare la nivel politic ar fi permis realizarea unui Pact pentru Agricultură, asumat şi implementat de urgenţă, având în vedere că PNS-ul este un proiect de ţară cu o valoare importantă de circa 19 miliarde de euro. În mod cert acest pact ar fi trebuit să conţină printre altele reglementarea arendei, a cadastrului şi comasării terenurilor, modificarea legii îmbunătăţirilor funciare, modificarea legii apelor pentru sursele de apă destinate irigaţiilor, modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigaţii, a perdelelor forestiere, furtul animalelor şi a utilajelor şi multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar" , au mai spus reprezentanţii LAPAR în comunicat.

În opinia acestora este nevoie de modernizarea infrastructurii de irigaţii, dar prin dezvoltarea suprafeţelor irigabile în zone unde nu s-a modernizat nimic până în prezent, asta necesitând identificarea căilor legale de reorganizare a OUAI-urilor îngropate în datorii, distruse şi abandonate, din perioada facturării pe trepte de pompare, când aceste structuri au trebuit să suporte şi pierderile masive de apă de pe canale, sau costurile energofage de la aceea perioadă. "De aceea credem că se impunea o analiză serioasă a modului cum pot fi găsite soluţii, inclusiv legislative, pentru reorganizarea acestor structuri, astfel încât suprafaţa irigabilă să crească în mod real după infuzia acestor fonduri şi să nu "modernizăm modernizările din exerciţiul precedent", atrag atenţia reprezentanţii organizaţiei agricole.

Legat de îmbunătăţirile funciare şi debirocratizarea procedurilor de lucru, în Legea 138/2004 şi/sau ordinele de ministru ar fi nevoie de o prevedere în sensul de a nu se mai condiţiona reactualizarea actelor OAUI-urilor la fiecare 3 ani, ci doar atunci când intervin schimbări majore în structura organizaţiei.

"Înfiinţarea sistemelor locale de irigaţii o considerăm o măsură foarte bună ca intenţie, dar credem că ar fi trebuit însoţite de a prezentare mai largă a modului cum vor fi depăşite numeroasele probleme întâmpinate şi până acum de fermieri, care au dorit să realizeze astfel de sisteme, dar s-au lovit de "obtuzitatea" interpretărilor legale de la Apele Române şi/sau ministerul Mediului. Ar fi regretabil ca să vedem în viitor cum şansa de a face astfel de investiţii, se va arăta doar unora, dar nu după criterii foarte transparente, iar noi nu ne dorim acest lucru", spun aceştia.

Nu în ultimul rând, LAPAR propune evitarea discriminării între fermierii mici din zonele montane versus fermierii mici din alte zone. O compensare prin măsuri de constrângere naturală a celor din zona montană este necesară având în vedere specificul zonei, dar nu şi prin alte măsuri, fiindcă nevoia de protecţie este comună şi egală.

"În final, credem că pornind de la constatarea absolut corectă a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, că în Romania ,,de pe 30% din suprafaţă obţinem 70% din producţia agricolă", noi am adăuga precizarea că acest lucru este posibil fiindcă aceea parte a agriculturii este bazată pe reguli economice, investiţii, tehnologii moderne şi randamente. Altfel spus, acela este modelul care credem că poate aduce bunăstare în România şi acela este sistemul care poate conserva şi menţine inclusiv activităţile tradiţionale, dar care au nevoie de susţinere financiară din partea activităţilor performante economic", au mai transmis reprezentanţii LAPAR.

Comunicatul LAPAR precizează că toate opiniile şi sugestiile membrilor organizaţiei au fost deja transmise către Ministerul Agriculturii, existând deschiderea pentru a răspunde la orice întrebare, sugestie sau nevoie de informaţii suplimentare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)