Industria alimentară din România se află în al doilea mare moment dramatic, iar până la ora actuală aceasta nu a primit niciun fel de ajutor, nici la începutul pandemiei, nici în mijlocul ei şi nici acum odată cu scumpirea energiei electrice şi a gazelor, susţine preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară Romalimenta, Sorin Minea.

"Industria alimentară din România nu a primit niciun fel de ajutor până la ora actuală, nici la începutul pandemiei, nici în mijlocul pandemiei, nici acum la scumpirea energiei electrice şi a gazelor. Materiile prime există, dar o parte dintre ele sunt deficitare în România şi din păcate legislaţia apărută în ultimul timp este destul de ambiguă, fiind departe de a aduce înlesniri industriei alimentare. (...) Se vorbeşte tot timpul de deficit fără să spunem chestia reală: avem deficit pentru că nu avem materii prime. Dacă nu avem materii prime toţi vom fi obligaţi să cumpărăm din afară. Industria alimentară este din punctul meu de vedere, şi eu sunt pe piaţă de 31 de ani, în al doilea mare moment dramatic. A mai fost odată când inflaţia a depăşit sută la sută două luni de zile, dacă nu mă înşel. Nu ştim ce vom face mâine, nu ştim ce vom face cu salariile. Mărirea salariilor şi a pensiilor este o idee genială, dar care este inflaţionistă. Noi am aşteptat altceva şi aşteptăm în continuare", a declarat, miercuri, Sorin Minea la webinarul "Industria alimentară, între creşterea costurilor şi presiunea importurilor".

În opinia sa, reducerea TVA la alimente ar avea un singur rol, respectiv acela de a ieftini produsele pentru consumatorul final, însă industriei nu i-ar aduce niciun beneficiu, "doar ar da posibilitatea cumpărătorului final să cumpere mai ieftin".

Pe de altă parte, Minea consideră că neimpozitarea unei sume egale cu cea a salariului minim ar putea fi o măsură care ar avantaja industria.

"Din punctul meu de vedere pe noi ne-ar putea avantaja un singur lucru, dacă se vorbeşte de neimpozitarea unei sume egale cu cea a salariului minim. În felul acesta oamenii vor câştiga mai mult şi vor putea să cumpere mai mult, deoarece consumul este foarte scăzut şi, din păcate, este foarte scăzut la alimente de bază: carne, produse din carne, lapte, preparate din lapte. Şi nici nu se prevede vreo îmbunătăţire, practic suntem într-o situaţie rea", a adăugat el.

Şeful Romalimanta s-a declarat dezamăgit de faptul că orice legislaţie făcută în România se aplică numai procesatorilor români, iar acest lucru aduce o majorare a costurilor şi un avantaj doar pentru companiile din UE.

"Tot ceea ce ni se aplică nouă, nu se aplică şi celor din comunitatea europeană, care vor avea avantaje. Dacă nu facem o chestie coerentă, riscăm să dispărem de la raft şi nu pentru că are cineva ceva cu noi ci pentru că nu vom mai fi competitivi. Există o tendinţă din ce în ce mai pronunţată de pseudo-patriotism agricol-industrial şi încercăm să armonizăm legislaţia cu tot felul de lucruri care nouă ni se par patriotice şi normale, dar care de fapt creează dezavantaje. Vă dau un exemplu. Nu pot fi accesate fonduri decât dacă materia primă este 70% produsă în România. Cu regret vă spun că eu nu am, carnea nu are 70% materie primă din România, berea nu are, uleiul nu are, zahărul nu are 70%. Deci noi nu producem în România. În acelaşi timp, Comisia Europeană ne permite să venim cu lucruri deasupra legislaţiei europene, este o chestie admisă, dar care se aplică numai pe teritoriul României. Deci toate aceste mici chiţibuşuri cu tentă patriotică se vor aplica pentru producătorii români. (...) Problema este că producătorul este dezavantajat în punctul cel mai periculos: în costuri. Dacă în România preţurile de pornire sunt mai mari decât în restul ţărilor din UE, noi vom fi pe piaţă cu costuri mai mari şi nu va mira pe nimeni că locul va fi luat. Din păcate, costurile noastre sunt mari, impozitarea salarială în România este dramatică, iar consumatorii îşi vor pierde puterea de cumpărare şi se vor duce către produsele ieftine", a explicat preşedintele Romalimenta.

În opinia sa, industria românească nu se simte "foarte protejată", deşi este cea care "produce bine de 30 de ani", şi are investiţii foarte mari pe care nu le poate acoperi.

În ceea ce priveşte impactul facturilor la energie şi gaze în preţul alimentelor, Minea a subliniat că cei mai mulţi din industrie se află sub incidenţa contractelor pe care le-au avut încheiate cu furnizorii şi care vor dura până în luna aprilie, când este de aşteptat să vină "marea surpriză".

"Consumul de energie şi gaze nu reprezintă un impact major în preţ - poate doar în industria de panificaţie este mare - salariile însă au un impact mai puternic. De asemenea, în retail există un impact mai mare decât în industria alimentară. Dacă mâine se scumpesc gazele de 10 ori asta va fi o problemă foarte mare. Cât se duce în preţ? Este imposibil să vă spun, pentru că vine şi preţul dinainte cu materia primă, vine şi transportul şi supermarketul cu costurile sale, iar consumatorul le va suporta pe toate. Nu ştiu ce se va întâmpla", a transmis el.

În acest context, preşedintele Romalimenta a afirmat că este imposibil să faci o creştere bruscă a preţurilor pe piaţă, deşi în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora carnea şi produsele din carne s-au scumpit şi cu 30%, informaţii catalogate de acesta drept o "nebunie".

"Am auzit de scumpiri cu 15 - 30% la carne. Nu ştiu cine a scos nebunia asta. Noi dacă am dori o creştere a preţurilor este foarte greu de obţinut, va dura cel puţin o lună şi jumătate. Este imposibil să faci o creştere bruscă a preţurilor pe piaţă", a menţionat el.

Şi în ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la alimentele de bază, Minea consideră că este o măsură susţinută de cineva care nu ştie cum funcţionează piaţa. "Este o intenţie minunată spusă de cineva care habar nu are cum funcţionează piaţa", a mai spus şeful Federaţiei din industria aleimentară.

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării a organizat miercuri o dezbatere interactivă despre creşterea preţurilor, presiunea importurilor şi impactul acestora asupra industriei alimentare din România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)