Banca Naţională a României (BNR) ar putea majora dobânda de politică monetară la 3,5% în a doua parte a acestui an, a afirmat, marţi, Ciprian Dascălu, economist şef la Banca Comercială Română (BCR).

"Dat fiind că prognozăm o inflaţie medie în acest an de 9,6 puncte procentuale şi o creştere medie de salarii de 7,2%, avem avem deja prognozat pentru anul în curs o creştere reală negativă a salariilor, ceea ce, în mod normal ar pune presiune semnificativă asupra consumului şi, chiar presupunând investiţii destul de mari în acest an, vedem o încetinire semnificativă a creşterii economice la 3,2%, de la 5,6%. Ne aşteptăm ca Banca Naţională a României să crească rata de dobândă până la 3,5%, undeva în a doua parte a acestui an, unde vedem cam vârful ciclului. Totuşi, trebuie să menţionăm că, în condiţiile unui control strict al lichidităţii, rata relevantă pentru costul creditelor, pentru costul banilor, va rămâne rata de dobândă la facilitatea de credit cunoscută şi ca Lombard, care va fi de 4,5%", a afirmat Ciprian Dascălu, la evenimentul "România încotro? Inflaţia şi prognoze macroeconomice pentru 2022", organizat de Oxygen Events.

El a subliniat că, probabil, excesul de cerere va fi revizuit în jos "după ultimele date care au surprins negativ pe PIB şi după ce vom vedea practic inflaţia muşcând din venitul disponibil".

La rândul său, Florian Libocor, economist şef la BRD consideră că "jocul cu dobânda cheie trebuie sa fie un pic mai domol".

"Astfel de volatilităţi sau fluctuaţii pe dobânda cheie eu nu cred că sunt benefice din punct de vedere al semnalului pe care îl transmit în economie. Planurile de investiţii nu se fac pe şase luni, se fac pe cel puţin un an de zile, dacă nu pe trei sau cinci ani de zile, cel puţin când este vorba despre investiţii majore. Din punctul meu de vedere cred că înţelept ar fi să abordăm lucrurile un pic mai prudent. Am văzut creşterea de 50 de puncte de bază. Nu a fost neapărat o surpriză pentru că am văzut ce se întâmplă în jur. Toată lumea se grăbea să urmeze tonul dat de Banca Centrală Europeană. Eu mă aşteptam la mai multă prudenţă. Banca Centrala Europeană, ca orice altă banca centrală, se poate înşela şi s-a mai întâmplat de vreo două ori în urmă, dacă nu mă înşel. Astfel că, apropo de profesionalism şi apropo de capacitatea de a se înşela reiterez ce am mai spus: dacă în decembrie ai dat un mesaj calm având la dispoziţie date din toate structurile, din toate zonele, cele mai ample date şi în ianuarie vii şi îmi spui că am o problemă, eu stau şi mă întreb: 'Pe ce te bazezi?', vorba lui Moromete", a spus Florian Libocor.

Pe de altă parte, Florin Dănescu, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) a afirmat că "politica nu mai are legătură foarte mult cu economia".

"Vorbim şi astăzi numai despre energie, numai despre criza energetică, despre inflaţia generată în principal de acest fenomen al crizei energetice, dar cred că vor fi şi reaşezări ale finanţelor lumii din perspectiva investiţiilor, tocmai pentru a contracara efectul acesta al energiei şi al mişcărilor tectonice din jurul ţării noastre. Acesta este un lucru foarte important: Cum se vor reaşeza investiţiile, tocmai din perspectiva investiţiilor în energie? Un alt lucru scot în evidenţă, că politica este reprezentarea cea mai sintetică a economiei. Constatăm tot mai mult că politica nu mai are legătură foarte mult cu economia, nu numai la noi, ci peste tot şi cred că acesta este unul dintre factorii cei mai importanţi", a spus Dănescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în 9 februarie majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)