Reducerea TVA la 5% ar duce la creşterea preţului mediu al gazelor cu 94% faţă de anul 2020, iar plafonarea marjei furnizorilor ar determina scumpiri de 83%, astfel că aceste măsuri nu sunt eficiente dacă nu sunt însoţite şi de altele, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), remisă, luni, AGERPRES.

Asociaţia a analizat efectele principalelor măsuri posibile a se aplica de la 1 aprilie pentru reducerea facturilor la gaze.

"Reducerea TVA de la 19% la 5%, este o măsură care ar determina o creştere a preţului mediu al gazelor cu circa 94% faţă de preţul mediu al anului 2020, pentru toţi consumatorii casnici, cu un impact bugetar de circa 3 miliarde lei în următoarele 9 luni ale anului 2022. Este o măsură puţin eficientă, care nu ar schimba starea actuală de fapt", spun autorii studiului.

O altă măsură discutată în ultima vreme este plafonarea marjei de profit a furnizorilor la 5%, care, potrivit experţilor, este o măsură care ar determina o creştere a preţului mediu al gazelor cu circa 83% faţă de preţul mediu al anului 2020, pentru toţi consumatorii casnici, cu un impact bugetar de aproximativ 7 miliarde de lei în următoarele 9 luni ale anului 2022. Şi aceasta ar fi o măsură puţin eficientă, care nu ar schimba starea actuală de fapt.

Cumulând scăderea TVA la 5% cu plafonarea marjei comerciale la 5%, preţul gazelor naturale la consumatorul casnic ar creşte faţă de anul 2020 cu 62%, la un nivel de 217 lei/MWh.

Totodată, continuarea plafonării şi compensării facturii la gaze pe modelul existent în prezent ar creşte preţul gazelor cu circa 76% faţă de preţul mediu al anului 2020, pentru aproximativ 55% dintre consumatorii casnici şi ar avea un impact bugetar de 4,4 miliarde lei în următoarele nouă luni din acest an.

"Este o măsură absurdă, care dacă a fost tolerată până în prezent, nu ar trebui sub nici o formă să continue, întrucât avantajează anumiţi furnizori şi consumatorii bogaţi, fiind inechitabilă şi nejustă pentru majoritatea consumatorilor", au arătat reprezentanţii AEI.

În ceea ce priveşte reglementarea pieţei, autorii studiului precizează că acest lucru este imposibil în momentul de faţă, întrucât companiile din piaţă au deja încheiate contracte.

"În primul rând, apreciem că este imposibil să faci o reglementare a preţului, deoarece majoritatea producătorilor de gaz şi energie, dar şi unii dintre furnizori au contracte de vânzare-cumpărare deja încheiate la preţurile pieţei pe întreg anul sau chiar pentru anii viitori. Astfel, nu există cantitatea necesară disponibilă în piaţă pentru a o reglementa. Suspendarea contractelor încheiate în piaţă nu se poate realiza decât în condiţii de forţă majoră sau insolvenţă, astfel nu ai cum să-ţi propui acest lucru de la 1 aprilie 2022. În acelaşi timp de ce să îţi propui să reglementezi o piaţă atunci când nu mai este nicio urgenţă iminentă? Începând cu luna aprilie cantităţile consumate de majoritatea consumatorilor vor scădea substanţial, astfel încât energia nu mai constituie o apăsare reală pe bugetul lor lunar, iar consumatorii casnici şi non casnici care au cu adevărat probleme pot să fie ajutaţi prin Planul de Măsuri de Urgenţă Energetică lansat în august 2021 de Asociaţia Energia Inteligentă", precizează sursa citată.

Dacă totuşi s-ar aplica această măsură şi s-ar replafona preţul la producător pentru toţii consumatorii la un nivel de 68 lei/MWh (valoarea existentă în OUG 114/2019), preţul la consumatorul final ţinând seama de ponderea importului, preţul gazelor de import (preţul TTF), creşterea tarifelor de transport, distribuţie şi înmagazinare a gazelor la 1 aprilie 2022 ar fi de 225 lei/MWh, ceea ce este echivalentul unei creşteri a preţului gazelor cu 67% faţă de preţul mediu al anului 2020.

O astfel de măsură ar duce la blocarea din nou a explorării gazelor din Marea Neagră (aşa cum s-a întâmplat şi în cazul OUG 114), la insolvenţa unor producători de gaze, la reducerea investiţiilor în dezvoltarea exploatării gazelor naturale, la creşterea importurilor şi implicit a preţurilor la gaze în viitor etc, argumentează autorii studiului.

"Având în vedere consecinţele dezastruoase ale oricăreia dintre măsurile care se discută în spaţiul public şi pe care doresc să le aplice autorităţile, abordate individual, Asociaţia Energia Inteligentă consideră că alternative mult mai bune pentru români şi România sunt soluţiile de reducere a facturii la gaze de la 1 aprilie 2022 propuse în Planul de Măsuri de Urgenţă Energetică: aplatizarea vârfurilor de cost a facturilor la gaze, care conform estimărilor noastre înseamnă o reducere a preţului gazelor de la după aprilie 2022 cu circa 3%, fără impact asupra bugetului naţional (să nu mai existe diferenţa mare între facturile de iarnă şi cele de vară - n.r.); publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze, care conform estimărilor noastre înseamnă o reducere a preţului gazelor de la după aprilie 2022 cu circa 2%, fără impact asupra bugetului naţional", arată sursa menţionată.

Alte măsuri propuse sunt modificarea legislaţiei şi a normelor Gas Release Program, astfel încât să nu se mai crească artificial preţul gazelor printr-o falsă diferenţă între cerere şi ofertă, ceea ce ar însemna o reducere a preţului gazelor de la după aprilie 2022 cu circa 3%, fără impact asupra bugetului naţional; separarea activităţilor de trading de cea de furnizare en details, astfel încât să se reducă activitatea de speculă din piaţă, ceea ce ar aduce o reducere a preţului gazelor după aprilie 2022 cu circa 3%, fără impact asupra bugetului naţional.

Sunt necesare, de asemenea, rapoarte privind preţul mediu stabilit pe piaţa de gaze, astfel încât să se cunoască nivelul preţului corect, iar consumatorii să nu mai accepte atât de uşor orice preţ cerut de furnizor, ceea ce ar însemna o ieftinire 0,5%, fără impact asupra bugetului naţional.

La toate aceste măsuri ar trebui să se adauge reducerea TVA de la 19% la 5%, ceea ce ar duce la scăderea preţului cu 12%, cu un impact asupra bugetului naţional de 3 miliarde de lei, precum şi plafonarea la 5% a marjei furnizorilor, care va scădea preţul cu 20% şi va avea un impact bugetar de 7 miliarde de lei.

"Cumulul acestor măsuri ar determina o creştere a preţului gazelor cu circa 24% faţă de preţul mediu al anului 2020 pentru 60% dintre consumatorii casnici casnici şi păstrarea aceluiaşi preţ cu cel din anul 2020 pentru 40% din consumatori cărora li s-ar aplica şi programul de consumator vulnerabil după lărgirea bazei şi a condiţiilor de vulnerabilitate. Impactul bugetar ar fi de circa 11,2 miliarde lei în următoarele 9 luni ale anului 2022, dar circa 7 miliarde lei ar fi în fapt venituri încasate de stat de la consumatori tocmai datorită acestor creşteri ale preţului la gaze", au concluzionat specialiştii AEI. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)