Nouă din zece companii (89,4%) din domeniul pădurilor şi industriei lemnului consideră că în România există o criză artificială a lemnului în acest moment iar 95,8% cred că direcţia politicilor publice pentru sector este greşită, reiese din rezultatele unui sondaj realizat de Asociaţia Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn.

Conform cercetării, susţinută de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România şi distribuită de Fordaq - Comunitatea Forestierilor, trei sferturi dintre respondenţi au achiziţionat sau exploatat mai puţin lemn decât anul trecut cu mai mult de 10%, iar dintre aceştia, jumătate au achiziţionat sau exploatat mai puţin cu minimum 30%.

Pe întregul lanţ valoric, doar 20% dintre cei chestionaţi au precizat că au stocuri normale de materie primă, în timp ce peste jumătate (55%) au arătat că nivelul redus al stocurilor creează incertitudini cu privire la capacitatea de onorare a contractelor.

La nivel general, aproape 90% dintre respondenţi (89,4%) sunt de părere că este vorba despre o criză artificială a lemnului în România, în această perioadă, iar 95,8% apreciază că direcţia politicilor publice pentru sector este greşită.

În acelaşi timp, aproximativ 61% dintre respondenţi au previzionat că vor suferi în viitorul apropiat o reducere semnificativă a producţiei, din cauza stocurilor reduse şi a dificultăţilor de aprovizionare cu resursă, iar 19% estimează o reducere drastică a activităţii, cu cel puţin 50%.

Totodată, peste 80% din totalul celor intervievaţi au arătat că vor apela la reducerea personalului pentru a compensa lipsa materiei prime, în timp ce un sfert (25%) previzionează închiderea de capacităţi de producţie (secţii, puncte de lucru etc.).

Potrivit AIL - Prolemn, companiile din sectorul pădure - lemn au, în prezent, aproximativ 150.000 de angajaţi şi o cifră cumulată de afaceri ce depăşeşte 7,1 miliarde de euro. În plus, contribuţia sectorului la formarea PIB este de aproximativ 3,5%, iar prin exporturile de produse cu valoare adăugată extrem de ridicată contribuie cu 3,5 miliarde de euro, net, la balanţa comercială a României.

Chestionarul ce a stat la baza sondajului realizat în sectorul de specialitate a solicitat respondenţilor părerea şi în privinţa măsurilor care se impun pentru depăşirea acestui moment de criză.

Astfel, în ordinea preferinţelor exprimate, cele mai importante puncte pe care factorii de decizie le pot lua în discuţie se află: modificarea de către Ministerul Mediului a Ordinului de Ministru 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să se aplice pentru viitor şi să nu afecteze volumul de masă lemnoasă disponibil în piaţă (64,6%); RNP - Romsilva să ofere masă lemnoasă în piaţă la nivelul posibilităţii de recoltă stabilită de amenajamentele silvice (56,1%); o finanţare corectă a domeniului pădurilor în Planul Naţional Strategic, de minimum 5%, la nivelul median al alocării din statele europene (50,8%).

De asemenea, cercetarea a chestionat percepţia asupra situaţiei din piaţă, confruntată cu preţuri foarte mari la materialul lemnos, pe întregul lanţ. "Preţul mediu al lemnului la licitaţiile organizate de RNP - Romsilva pentru produse principale - producţia anului 2022 a crescut de peste 2,5 ori. Aceste creşteri se transmit deja pe lanţul valoric până la consumatorul final: preţuri dublate la cheresteaua de răşinoase, creşteri de 60 - 70% la peleţi, preţuri dublate la OSB, 40 - 50% la PAL, 30 - 60% la mobilă", menţionează realizatorii sondajului.

"În industria lemnului asistăm la o criză artificială de resursă de lemn, indusă de politicile publice pentru sectorul forestier greşit direcţionate, o criză care a început în primăvara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat în toamnă sub efectul deciziei de revizuire retroactivă a avizelor de mediu pentru amenajamentele silvice reglementată prin OM 1947/2021 şi a devenit dramatică în condiţiile unei oferte de masă lemnoasă oferită la licitaţiile principale de către RNP - Romsilva redusă cu 40% faţă de anii anteriori. Industria lemnului nu poate face faţă unei creşteri artificiale a preţurilor de 2,5 ori pentru resursa de lemn şi, mai ales, lipsei de resursă. Capacităţile de producţie se redimensionează la resursa fizic existentă. Am asistat şi asistăm la închideri de capacităţi de producţie mari, dar decidenţii nu au perceput anvergura crizei (...) În final, costurile crizei artificiale de resursă de lemn vor fi plătite de toţi consumatorii de produse din lemn - iar aici se regăseşte, într-un fel sau altul, toată populaţia României, de la consumatorii de lemn de foc, cherestea, ambalaje, materiale de construcţii, până la mobilă. Dar sunt şi costuri sociale ridicate - a se vedea disponibilizările de personal şi chiar costuri de mediu care sunt ignorate. Dacă folosim mai puţin lemn, vom folosi mai mult plastic, beton şi ciment şi vom arde mai mult cărbune, cu efectele binecunoscute", susţine Cătălin Tobescu, preşedinte AIL - Prolemn.

Sondajul Prolemn a fost realizat în baza unui chestionar la care au răspuns 189 de reprezentanţi ai unor companii de pe întregul lanţ valoric al lemnului. Aproximativ jumătate dintre răspunsuri au provenit dinspre industria de prelucrare a lemnului - alte activităţi decât producţia de mobilă, 19,6% din sectorul de exploatare a lemnului, 15% din industria mobilei, respectiv 9% din silvicultură.

În cadrul sondajului au fost reprezentate companii mari şi foarte mari, dar concomitent 60% dintre respondenţi reprezintă organizaţii cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, anual.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, Asociaţia numără, în prezent, peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)