Produsele comercializate în România sunt monitorizate foarte atent de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), inclusiv în ceea de priveşte prezenţa antibioticelor, iar acolo unde există depăşiri se iau de îndată măsuri, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, vicepreşedintele ANSVSA, Mihai Ponea.

"ANSVSA intervine şi controlează pe tot segmentul alimentar, "De la furcă la furculiţă", în special prezenţa antibioticelor în produse. Îngrijorarea se referă la a nu se mai utiliza antibiotice în hrana animalelor, a nu se mai face tratamente, a nu se mai comercializa antibioticele. Noi monitorizăm tot ce înseamnă ferme, abatoare, dar în ceea ce priveşte ţăranul român, care are 2-3 vaci şi tratează cu antibiotic, aici este o problemă şi intervenim să nu mai comercializeze decât cu reţetă aşa cum spune legea. Produsele comercializate în România sunt monitorizate foarte atent de către ANSVSA, iar acolo unde există depăşiri se iau de îndată măsuri", a precizat Ponea.

Acesta afirmă că fiecare lot de lapte din fabricile de procesare este verificat în ceea ce priveşte prezenţa antibioticelor, la fel pe tot segmentul de carne de pasăre, ouă etc.

"Fiecare judeţ din România pe lângă laboratoare are o persoană dedicată pe reziduuri de antibiotice, care doar cu asta se ocupă. Avem un plan foarte bine definit aprobat şi agreat de UE în privinţa reziduurilor de antibiotice, iar România este mult peste media statelor UE în ceea ce priveşte controlul reziduurilor de antibiotice. Noi avem în Plan nu numai monitorizarea acestor antibiotice din alimente ci şi încercarea de a controla comerţul de antibiotice de uz veterinar în ferme, în farmacii, pe tot lanţul. Acest lucru reprezintă o îngrijorare la nivel mondial, în condiţiile în care se consideră că peste 10 milioane de oameni sunt afectaţi anual de antibiorezistenţă", a explicat Ponea.

ANSVSA prin cele 41 de laboratoare sanitare veterinare judeţele coordonate de Institutul Naţional de Referinţă - Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară recoltează anual peste 2.500 de probe în ceea ce priveşte reziduurile de antibiotice, hormonii, substanţele interzise, iar atunci când apar probe pozitive "se intervine pe tot lanţul şi se caută cauza pentru a o putea elimina".

"Laboratoarele din România, inclusiv cele private, care constată prezenţa de antibiotice şi de substanţe interzise notifică de îndată acest lucru. În plus, ANSVSA în perioada sărbătorilor vine si cu un program suplimentar în ceea ce priveşte controlul antibioticelor din carnea de porc din Polonia, din Ungaria şi din alte state membre cât şi din România. Monitorizăm foarte atent acest subiect. În plus, avem un plan şi o reţea de fraude "Food Fraude" în care tocmai am terminat un control la nivel european, unde a fost inclusă şi România, referitor la prezenţa antibioticelor din miere. (...) Repet, în ceea ce priveşte reziduurile de antibiotice suntem foarte atenţi şi foarte stricţi", a explicat Mihai Ponea.

El a precizat că în spaţiul public au mai fost discuţii şi în ceea ce priveşte prezenţa bacteriilor în alimente, iar ANSVSA le monitorizează foarte strict pe cele care afectează sănătatea publică, cum ar Listeria monocytogenes, dar şi alţi stafilococi care produc afecţiuni severe. De asemenea, sunt monitorizate şi o serie de bacterii, cum este Escherichia Coli, dar care este un criteriu de igienă în unitatea respectivă, nu de siguranţă a produsului.

"În ceea ce priveşte controlul pe criterii de igienă şi pe microorganisme cred ca în programul strategic al României avem peste 50.000 de probe efectuate anual şi cele 2.500 pe antibiotice. Ne ducem în zone bine stabilite, la abatoare, în ferme, unde există potenţial de risc şi unde au fost rezultate necorespunzătoare în anii anteriori. Odată cu intrarea în vigoarea a regulamentului 6, în data de 28 ianuarie 2022, este interzisă utilizarea preventivă a antibioticelor în premixuri la animale. Acestea se folosesc sub restricţia medicului veterinar şi doar curativ, nu se folosesc profilactic", a explicat oficialul ANSVSA.

Vicepreşedintele Autorităţii a venit cu toate aceste precizări după ce organizaţia Animals International a transmis într-un comunicat de presă că în România se comercializează carne cu reziduuri de antibiotice şi bacterii multirezistente, solicitând intervenţia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi conformarea cu decizia CEJ.

Animals International susţine că a testat mărci comune de carne din pui, porc şi vită, dar şi ouă produse în ferme din România şi comercializate în supermarketuri, iar rezultatele arată că "situaţia este scăpată de sub control, majoritatea probelor fiind depistate cu bacterii rezistente şi chiar multirezistente la antibiotice, dar şi cu reziduuri de antibiotic la limita detectabilităţii".

"Problema este una de siguranţă naţională cu o prognoză sumbră, pe care ANSVSA o ţine sub preş, desi pune în pericol viaţa tuturor cetăţenilor consumatori de animale. Statul şi industria neagă realitatea dar asta nu schimbă cu nimic gravitatea situaţiei care necesită intervenţia rapidă a CSAT", avertiza Gabriel Păun, directorul Animals International.

Investigaţia organizaţiei arăta că din 11 probe analizate pentru reziduuri de antibiotice, în cinci dintre ele laboratorul a confirmat prezenţa de reziduuri de antibiotic în limita detectabilităţii într-o probă de ouă şi în patru probe din diferite produse din carne de pui. În a doua etapă, organizaţia a testat direct prezenţa bacteriilor rezistente la antibiotice în 7 probe de carne de pui, porc şi vită, iar şase dintre acestea conţineau bacterii rezistente la antibiotic.

"E. coli a fost găsită în ciocănele de pui, cârnat de porc şi muşchi filet. Stafilococul auriu multirezistent la antibiotic (cunoscut ca super-bacteria) a fost identificat în cârnatul de porc, carnea tocată amestecată din porc şi vită, filet de pui şi burger de vită", se menţiona în comunicatul organizaţiei Animals International.

În replică, vicepreşedintele ANSVSA a afirmat că, şi din punctul lui de vedere, siguranţa şi securitatea alimentară ar trebui să fie un subiect de CSAT, explicând însă şi rezultatele probelor prezentate de organizaţie.

"În ceea ce priveşte Animals International, în toate probele efectuate privind reziduurile de antibiotice într-un laborator din Austria acreditat, toate au fost sub limită, dacă ele ar fi fost peste limită atunci Laboratorul din Austria ar fi trebuit să introducă pe Sistemul Rapid de Alertă. Anumite antibiotice sunt permise de regulamente în anumite limite şi, mai mult decât atât, probele au fost sub limita detectabilă a echipamentului, adică a fost infimă cantitatea dacă nici nu a detectat echipamentul. Deci acele probe erau conforme, dar ei au spus că nu trebuia să existe deloc antibiotic. (...) Probele pe care noi le facem anual doar pe reziduuri acestea sunt trimise la EFSA care face studii pe consumatori şi ei sunt cei care vin cu aceste limite către Comisia Europeană şi ulterior se fac reglementările europene", a concluzionat Mihai Ponea. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)