Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va trebui optimizat, însă România nu trebuie văduvită de banii din PNRR, dar nici de reformele pe care le prevede Planul pentru că suntem în decalaj major faţă de economia europeană, consideră ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"Este foarte uşor să duci în zona publică: renegociem PNRR pentru pensii. PNRR va trebui optimizat oricum. România pierde o sumă din PNRR. Vom sta de vorbă şi la nivel de Executiv şi la nivel politic pentru că ţara nu trebuie văduvită de banii din PNRR dar nici de reformele pe care le prevede PNRR şi nici de investiţiile pe care ni le-am asumat. Suntem în decalaj major faţă de ceea ce înseamnă economia europeană şi atunci, oricum, vei ajunge într-o zonă de optimizare. V-am dat exemplu şi reforma fiscală. Sunt elemente care poate vor trebui optimizate şi aici în discuţiile cu Comisia Europeană dar singura şansă pentru România de a avea succes în optimizare este ca societatea şi statul să facă parteneriat", a declarat, vineri, ministrul Finanţelor, într-o conferinţă de presă.

Acesta a subliniat, încă o dată, că PNRR este un document programatic pe şase ani iar România nu trebuie să mai trăiască momente în care acesta să fie scris într-un birou şi fără a fi cunoscut în spaţiul public.

"România nu mai trebuie să trăiască momente în care PNRR-ul se face într-un birou şi nimeni nu îl ştie, nici din presă, nici din viaţa publică sau economică. Un document programatic pentru şase ani după care stăm să stingem focuri. Şi atunci cel mai bun lucru este să stăm cu toţii, să ne uităm care sunt chestiunile care trebuie într-adevăr discutate, inclusiv partea socială, este o discuţie care trebuie făcută. Şi este o discuţie pe care nu ai cum să te prefaci că nu o vezi. Înţeleg că sunt tot felul de filosofi, dar sunt oameni în ţara asta care nu au ce pune pe masă, care au muncit o viaţă şi nu au nicio vină că statul nu poate să îi ajute. Ei au plătit banii statului", a subliniat Adrian Câciu.

Pe de altă parte, acesta a precizat că vor fi multe ţări care îşi vor optimiza planurile de redresare, dând exemplul Spaniei care va solicita o suplimentare a PNRR.

"Cred că sunt multe ţări care îşi vor optimiza planurile. Nu aş vrea să facem confuzia între renegociere, care e un termen din mecanism, şi optimizare. Ajustări pe plan vor avea toate ţările. Vă dau exemplu Spania care, văzând că are o criză energetică fără precedent, atât din perspectiva necesarului de aprovizionare cât mai ales a preţurilor, a constatat că are nevoie de o investiţii verzi mai multe decât şi-a prevăzut iniţial. Spania nu accesase împrumuturile. Spania va veni şi va cere o suplimentare a PNRR dar nu e vorba numai de partea financiară. Când va pune componente noi, acelea vor trebui corelate, pentru că este un plan integrat. Sunt o serie de corelaţii. Dacă aduci într-un loc un plus trebuie să ajustezi sau să optimizezi în alte locuri", a explicat şeful de la Finanţe.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro şi împrumuturi de 14.942.153.000 de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Toate acestea reprezintă 13,09% din PIB-ul raportat în 2019.

Planul conţine 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi a 15 componente.

Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale, consolidând, în acelaşi timp, asistenţa medicală, educaţia, coeziunea socială şi incluziunea. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)