Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, bani care vor sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme şi investiţii cruciale în domenii cheie, precum energie verde, infrastructură, sănătate, administraţie publică sau digitalizare, arată o analiză EY România.

La rândul său, şi statul român va sprijini şi încuraja investiţiile, îndeosebi pe cele cu efect multiplicator ridicat în economie, având pregătiţi 88,8 miliarde de lei pentru acest an.

"Agenţii economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaţionale finanţate de Uniunea Europeană şi implementate la nivel naţional (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat şi, nu în ultimul rând, parte din finanţările aferente Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR). Reformele şi proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiţii în energie verde, sănătate, educaţie, infrastructură, dar şi în dezvoltare şi adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunităţi de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri", se menţionează în analiza realizată de specialiştii EY România privind principalele programe şi mecanisme de finanţare şi cum pot fi ele accesate de către companii, entităţi publice şi autorităţi locale.

Astfel, cu o alocare iniţială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar urma să contribuie la redresarea economică şi socială pe termen lung a ţării, prin finanţarea atât a unor proiecte de interes public, cât şi a unor investiţii din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanţate investiţii în digitalizare sau în capacităţi de producţie de energie regenerabilă, arată analiza citată.

Investiţiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătăţirea eficienţei energetice (inclusiv în construcţii şi transporturi) şi tranziţia spre neutralitate climatică vor fi susţinute şi prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât şi privată, pe care să le propună spre finanţare Băncii Europene de Investiţii şi Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecţii de capital.

"Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe şi fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau al agenţiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiţii în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor şi monitorizarea implementării proiectelor", precizează experţii EY România.

De asemenea, peste jumătate din finanţarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană şi România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaţionale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor şi beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum şi finanţarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Potrivit sursei citate, programele operaţionale includ: Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ), Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operaţional Transport (POT), Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operaţional Sănătate (POS), dar şi Programe Operaţionale Regionale (POR).

Programul Operaţional Tranziţie Justă vizează creşterea eficienţei energetice şi se adresează investiţiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar şi a celor ce susţin tranziţia de la cărbune la gaz în 6 judeţe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova, Mureş). Beneficiarii sunt în principal autorităţile, însă fondurile pot fi accesate şi de către IMM-uri şi întreprinderi mari.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, acesta îşi propune, pe lângă protecţia mediului şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, şi tranziţia către o economie circulară. Şi în acest caz, autorităţile sunt principalii beneficiari, alături de entităţi private, întreprinderi mari şi IMM-uri.

"Programul Operaţional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport şi a serviciilor de mobilitate a persoanelor şi mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naţionale sau Autorităţile cu atribuţii în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanţate prin POT sunt şi investiţiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel naţional şi regional, infrastructura de metrou, investiţiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalaţiilor şi echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval - intervenţii în portul Constanţa şi porturi dunărene, precum şi proiectele de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei rutiere", precizează specialiştii EY România.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunităţi de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât şi pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare. Proiectele aparţinând IMM-urilor, companiilor mari sau instituţiilor publice care vizează dezvoltarea, dar şi adoptarea de tehnologii pot fi finanţate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcţii este Programul Operaţional Sănătate, care îşi doreşte să îmbunătăţească accesibilitatea, eficienţa şi rezilienţa sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investiţiile pentru construirea spitalelor regionale şi a infrastructurii spitaliceşti noi, susţin experţii firmei de servicii profesionale la nivel global.

Totodată, actorii privaţi (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar şi instituţiile de cercetare-dezvoltare şi autorităţile din administraţia publică pot beneficia de finanţare şi prin Programe Operaţionale Regionale. "Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon şi infrastructura economică, socială şi culturală la nivel regional şi local", au arătat specialiştii în analiza citată.

Nu în ultimul rând, pot fi accesate şi ajutoare de stat. Companiile ar trebui să ştie că sunt în continuare disponibile şi două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanţilor până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanţelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depăşeşte 2 miliarde de euro, sunt eligibile investiţiile în active (HG 807/2014) şi cele care determină crearea a cel puţin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investiţiile din domeniul construcţiilor au devenit eligibile.

Potrivit sursei citate, nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiţii au primit acord de finanţare este de 37,5 milioane de euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensităţile maxime asociate hărţii regionale autorizate de Comisia Europeană.

"În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanţa un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcţionează şi să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanţare este unică", au transmis experţii EY România.

Analiza privind fondurile nerambursabile disponibile şi beneficiarii acestora a fost realizată de Ileana Guţu, Partener Asociat şi Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară şi analize economice EY România, Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară şi analize economice EY România şi Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară şi analize economice EY România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)