Mamele aflate în concediu pentru creşterea copilului pot obţine venituri de natură salarială pe perioada concediului cu condiţia ca aceste venituri să nu depăşească 6250 de lei pe an, potrivit consultanţilor EY.

"Puteţi munci. Puteţi obţine venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creştere a copilului, dacă aveţi o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiţia în acest caz este ca veniturile obţinute într-un an să nu depăşească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit de legislaţia aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depăşită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referinţă", arată Claudia Sofianu - Partener, lider People Advisory Services EY România, Simona Tudor - HR & Payroll Manager, Global Compliance and Reporting EY România şi Anca Atanasiu - Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPARL.

Într-un punct de vedere, reprezentantele EY România arată pe scurt care sunt cele 10 puncte cheie pe care trebuie să le cunoască o viitoare mamă, care urmează să intre în curând în concediul de creştere şi îngrijire a copilului în acest an.

Potrivit sursei citate, indemnizaţia de creştere a copilului, la nivelul anului 2022 este, la acest moment, de cel puţin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar. De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizaţiei, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, deci şi indemnizaţia minimă va creşte, precizează consultanţii.

"Beneficiarul indemnizaţiei pentru creşterea copilului are obligaţia de a anunţa în scris agenţia de plăţi / primăria despre orice modificare care intervine în situaţia sa şi care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor. Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de 15 zile lucrătoare de la apariţia modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenţie, iar beneficiarul în cauză poate fi sancţionat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei)", subliniază documentul citat.

Reprezentanţii EY atrag atenţia că legislaţia oferă o atenţie deosebită mamelor, protejând maternitatea la locul de muncă prin reducerea programului de lucru cu 1/4, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă, acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condiţiile de muncă, cum ar fi munca într-un mediu cu substanţe toxice.

Pe perioada maternităţii, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naştere, dacă doresc să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului. "Un aspect important de menţionat: indemnizaţia primită pentru aceste zile este scutită de contribuţia la fondul de sănătate, fără pierderea calităţii de asigurat, dar şi de plata impozitului pe venit", explică autorii.

Dacă nu au fost epuizate zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creştere a copilului, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/naşterii.

Pe de altă parte, consultanţii EY menţionează că şi detaşaţii primesc indemnizaţii, nu doar angajaţii unui angajator român.

Potrivit legii, de indemnizaţia pentru creşterea copilului pot beneficia şi persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detaşare pe teritoriul României şi care, pe parcursul detaşării, sunt subiect de contribuţii sociale obligatorii în România. Mai mult, persoanele care au realizat activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condiţiile prevăzute de acesta. Raportarea veniturilor salariale obţinute de persoanele aflate în detaşare pe teritoriul României se face în mod diferit faţă de cea a persoanelor angajate de un angajator român.

"Dacă în cel din urmă caz este obligaţia angajatorului român să declare şi să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaţilor, în cazul persoanelor detaşate obligaţiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detaşate, fie atât în sarcina ei, cât şi a angajatorului străin. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligaţii lunare de raportare pe zero şi pe durata concediului de creştere a copilului, astfel încât persoana detaşată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuţii sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă şi în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligaţii cad în sarcina angajatorului)", explică specialiştii de la EY.

În ceea ce priveşte drepturile salariale care îşi produc efectele în perioada în care angajata este în concediul de creştere a copilului, cum ar fi un bonus de performanţă sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menţionat şi reglementat intern în cadrul companiei, indemnizaţia nu va fi suspendată. Totul cu condiţia ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reţinute, declarate şi plătite în mod corespunzător, subliniază materialul citat.

Pornind de la faptul că au fost cazuri în care la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declaraţiile fiscale, depuse de către angajator şi/sau agenţia de prestaţii sociale, chiar şi pentru o zi, persoana a apărut în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată, aceasta trebuie să verifice pe site-ul casei de sănătate calitatea de asigurat, în caz contrar, va trebui să facă toate demersurile necesare pentru remedierea situaţiei. "Foarte important: în această perioadă nu veţi putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav", avertizează EY.

Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Cuantumul stimulentului de inserţie este de 1.500 de lei, dacă salariaţii revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi, şi de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste.

Totodată, reprezentanţii companiei de consultanţă subliniază şi faptul că legislaţia acordă salariatelor gravide o protecţie sporită împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă de la momentul în care acestea anunţă angajatorul asupra stării lor de graviditate.

"Pentru a beneficia de protecţie, salariatele trebuie să anunţe angajatorul în scris şi să anexeze un document eliberat de medic, care să le ateste starea de graviditate. Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Mai mult, interdicţia concedierii este prelungită până la şase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate", arată aceştia.

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariaţii aflaţi în plata stimulentului de inserţie. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicţia impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaţilor care îşi reiau activitatea după finalizarea concediului de creştere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru şase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariaţii care nu se aflau în plata stimulentului de inserţie.

"Deşi în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecţie acordat salariaţilor care îşi reiau activitatea a fost redus, în realitate aceştia continuă să fie protejaţi datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserţie nu mai este condiţionată de obţinerea de venituri impozabile cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toţi salariaţii care obţin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Cu alte cuvinte, este puţin probabil ca, în contextul legislaţiei actuale, un salariat ce revine din concediul de creştere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserţie, fiind, deci, protejat de concediere", consideră reprezentanţii EY România.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)