Nivelul scăzut de educaţie, rata crescută de sărăcie şi absenţa modelelor adecvate se află în top 3 provocări care persistă la nivelul societăţii româneşti, susţine Gabriela Folcuţ, director executiv la Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

"Aş vrea să evidenţiez top 3 provocări care persistă la nivelul societăţii româneşti. Oarecum le întâmpinăm în fiecare an....Pe primul loc aş menţiona nivelul scăzut de educaţie şi cultură, pe locul doi rata crescută de sărăcie şi, implicit, un nivel scăzut al bunăstării economice individuale, iar pe locul trei, foarte important în societatea românească, absenţa mentorilor, a modelelor adecvate. Aş vrea să vă spun că acum, la 15 ani de la momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, statul nostru se plasează pe ultimul loc în clasamentul ţărilor în funcţie de gradul de incluziune financiară cu 67% faţă de un nivel mediu de 95% în UE, din punct de vedere al gradului de intermediere financiară 27% faţă de nivelul mediu de 92%, nivel de educaţie de 22% şi cu o mică excepţie cam tot la coada clasamentului din perspectiva bunăstării economice individuale, undeva la 72% din media Uniunii Europene", a afirmat Gabriela Folcuţ, la conferinţa "Viitorul Muncii&Educaţiei", organizată de Oxygen Events, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor.

Ea a afirmat că, la nivel mondial, aproximativ un cetăţean din trei este educat financiar, în timp ce în Europa 52% dintre adulţi sunt educaţi din punct de vedere financiar.

Gabriela Folcuţ a precizat că absenţa mentorilor, care să conducă la dezvoltarea educaţională adecvată a persoanei, poate avea drept consecinţă creşterea gradului de pauperizare. În România, o persoană din trei este la limita sărăciei. Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială era de 35,8% în anul 2020, fiind cea mai ridicată din UE27, unde media era de 22%.

Oficialul ARB a susţinut că România a înregistrat progrese notabile în perioada pandemiei. Dacă în 2017 gradul de incluziune financiară era de 58%, în 2020 acesta s-a situat la 67%. Procesul de digitalizare s-a accelerat în sistemul bancar, pe fondul pandemiei, dar au crescut şi riscurile. Înainte de pandemie, 94% dintre plăţile din România se efectuau în numerar. Trecerea la cashless şi contactless este o tendinţă care s-a accentuat în ultimii ani pe fondul digitalizării serviciilor bancare. Valoarea şi numărul tranzacţiilor de plată cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi au crescut cu 60%, în iunie 2021 comparativ cu iunie 2019. România are aproximativ un card bancar/cap de locuitor.

Gabriela Folcuţ a declarat că ARB a comandat în 2020 un studiu privind "Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor", realizat de IRES. Potrivit studiului, 47% dintre participanţi preferă interacţiunea online cu banca şi consideră că este foarte important că serviciile bancare pot fi accesate cu uşurinţă de pe internet/mobil; 19% - preferă interacţiunea fizică cu banca, dar folosesc ocazional şi aplicaţia de mobile banking, iar 34% dintre participanţi de cele mai multe ori merg fizic la bancă atunci când au nevoie şi pentru ei nu este prea important că serviciile bancare pot fi accesate cu uşurinţă de pe internet/mobil.

De asemenea, ea a făcut referire şi la măsurile luate pentru protecţia consumatorilor debitori. Clienţii ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia generată de pandemie au beneficiat de suspendarea obligaţiilor de plată (între o lună şi nouă luni). Băncile au soluţionat 686.500 de cereri provenite de la clienţi la nivelul întregului an 2020. 67% s-au soluţionat în baza măsurilor individuale adoptate de bănci pentru sprijinul clienţilor şi 33% în baza moratoriului legislativ.

Băncile au primit 21.825 de solicitări de la clienţi pentru suspendarea obligaţiilor de plată până în luna martie 2021.

Conform prezentării, 12,7% din totalul creditelor au beneficiat de efectele moratoriilor publice şi private. Rata creditelor neperformante s-a redus de 6 ori în 7 ani, până la 3,5%, şi tinde spre media europeană, de 2,3%. Gradul ridicat de acoperire cu provizioane, de 65,75%, faţă de media UE de 44,3%, asigură stabilitatea şi sustenabilitatea.

Anul 2021 a marcat cea mai mare viteză de creştere a creditării economiei reale din ultimii 12 ani, de 14,8%, a adăugat Gabriela Folcuţ. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)