Singura opţiune pentru angajatorii din România care se confruntă cu lipsa muncitorilor este să importe angajaţi din Asia, deoarece muncitorii din UE nu vor veni să lucreze în România, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, directorul general al companiei de recrutare de personal ABC International, Nikhil Mansharamani.

"În fiecare an avem tot mai multe cereri de la angajatori din România. În primul an (2019, n.r.) am avut cereri pentru 400-500 de oameni, apoi am avut cereri pentru 1.000 de oameni, anul acesta pentru 1.500 de oameni, chiar şi în pandemie cererea a crescut. Trendul cererii de forţă de muncă este în creştere, deoarece, chiar dacă românii sunt lucrători foarte competenţi, ei migrează toţi spre Occident. România este într-o situaţie în care există mulţi bani de la UE şi există multă dezvoltare imobiliară. Dar cu toate acestea nu există suficientă forţă de muncă, iar singura opţiune rămasă e importul de forţă de muncă non-UE, deoarece nu va veni nimeni din UE în România, pentru că aici e aproape cel mai mic salariu minim. Germania are un salariu de 2,5 ori mai mare, iar Polonia are un salariu de 1,5 ori mai mare. Singura opţiune pentru România e să importe forţă de muncă din Asia", a afirmat Nikhil Mansharamani.

Directorul general al ABC International a explicat că firma sa a adus aproximativ 3.000 de muncitori în România începând cu 2019.

"ABC International se ocupă de 40 de ani cu recrutarea de forţă de muncă. Recrutăm forţă de muncă din Asia - India, Bangladesh, Nepal, Pakistan pentru a munci în Orientul Mijlociu şi în Uniunea Europeană. Luând în considerare noii lucrători, pe care îi aşteptăm acum, am adus aproximativ 3.000 de muncitori străini în România, din 2019. În acest an, contingentul de lucrători non-UE stabilit de autorităţi începe de la 100.000, deşi deficitul actual de forţă de muncă este mult mai mare decât atât. Majoritatea companiilor româneşti activează în oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Galaţi... problema este că nu sunt destui angajaţi la Inspectoratul General pentru Imigrări de aici care să proceseze permisele de muncă. Există acum o iniţiativă de a aduce 100 de angajaţi în birourile IGI. Privind la trendul de anul trecut, din plafonul de 100.000 de muncitori străini, în acest an probabil 40-50% din total vor fi muncitori din India, Nepal şi Bangladesh", a menţionat Nikhil Mansharamani.

Directorul general al ABC International a atras atenţia că în prezent procesul de recrutare durează mai mult ca în anii trecuţi, deoarece doar etapa eliberării permisului de muncă de către autorităţile române durează 3-4 luni.

"Primul pas al recrutării este să avem o întâlnire cu clientul, să înţelegem ce anume caută. Apoi organizăm interviuri direct în ţara de unde vin lucrătorii. Înainte de pandemie, toţi clienţii mergeau la acest interviu în ţara de origine a muncitorilor, pentru a face procesul de selecţie. Noi organizăm interviurile, la centrele de pre-testare. Avem aproape 50 de centre de testare, unde angajatorii vin şi testează fiecare lucrător, pentru competenţe specifice. Înainte, procesul de recrutare dura 4 luni, dar acum, cu situaţia de la Inspectoratul General pentru Imigrări, doar etapa emiterii permisului de muncă durează 3-4 luni. Deci acum durata întregului proces e o necunoscută, deoarece şi ambasadele sunt foarte aglomerate. Toţi lucrătorii sunt angajaţi direct de clienţii români, de angajatorii români, care le plătesc salariile, taxele, contribuţiile sociale, plus mâncarea, cazarea şi transportul", a precizat Nikhil Mansharamani.

Acesta a declarat că majoritatea lucrătorilor recrutaţi pentru România sunt solicitaţi de companiile din construcţii.

"Aproximativ 90% din lucrătorii aduşi de noi lucrează în prezent în construcţii de clădiri şi construcţii de infrastructură, iar un mic procent în producţie. Toţi muncitorii din construcţii trebuie să lucreze potrivit normelor autorităţilor române din construcţii. Potrivit legii, munca lor e cuantificată lunar. Fiecare 10-15 lucrători au un lider de grup desemnat, iar fiecare 3 lideri de grup au un şef de echipă desemnat, un fel de subinginer, iar doi şefi de echipă au desemnaţi un inginer care îi supraveghează. Iar toţi aceştia, liderii de grup, şefii de echipă, inginerii, au studiat în limba engleză la şcoală şi înţeleg 100% limba engleză. Atunci când au lucrat în Dubai, lucrătorii au avut supraveghetori din Egipt, din Marea Britanie, din Australia, şi au înţeles tot ce era nevoie. Deci limba engleză este limba de muncă principală pentru ei", a menţionat Nikhil Mansharamani.

Directorul general al ABC International a arătat că, pentru un angajator român, costul recrutării unui muncitor din Asia este de aproximativ 900 de euro.

"Pentru un angajator român există costuri în România şi există costuri în India, plus costul de transport cu avionul. Costul din România este aproximativ 100 de euro pentru obţinerea permisului de muncă. Costul în India, pentru taxa la Ambasadă, este de aproximativ 120 euro, iar după ce lucrătorul ajunge aici angajatorul român trebuie să acopere alte costuri şi apoi să obţină permisul de şedere. Deci, cu toate costurile incluse, costul total este de aproximativ 900 de euro", a afirmat Nikhil Mansharamani.

Acesta a explicat că salariul unui muncitor asiatic în construcţii porneşte de la 3.000 de lei.

"În România, lucrătorii angajaţi de marile companii sunt plătiţi cu salariul minim pe economie din construcţii, adică cu 3.000 de lei, care înseamnă un salariu net de aproximativ 550 de dolari americani, plus mâncare, cazare şi transport, care sunt oferite de angajator. Dar, după venirea muncitorilor aici, are loc o evaluare după o lună sau două, iar angajatorul le majorează de obicei salariul cu 50 sau 100 de euro, deoarece astfel evită varianta ca alt angajator să le ofere un salariu mai mare. Deci toţi încep cu un salariu de 550 de dolari şi apoi, în funcţie de nivelul lor de competenţe, salariul lor e majorat, o dată la 3 luni sau o dată la şase luni. Avem deja angajaţi care au finalizat un contract de doi ani, iar majoritatea lor vor să revină sau au revenit. Cum noi am început să recrutăm pentru România în 2019, contractele s-au finalizat în 2021, deoarece contractele de obicei sunt pe 2 ani. Majoritatea lucrătorilor vor să revină să muncească în România deoarece aici câştigă mai bine decât în Orientul Mijlociu", a încheiat Nikhil Mansharamani. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)