Industria lemnului se confruntă în prezent cu o criză artificială din cauza implementării unor măsuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje şi la restrângerea resursei de masă lemnoasă disponibilă, cu impact direct asupra preţurilor din această industrie, de la cherestea la peleţi şi de la lemn de foc la mobilă, consideră Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn.

"Criza din industria lemnului este una artificială, dar dacă se prelungeşte durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului şi reducerea capacităţilor de producţie se vor răsfrânge pe termen lung. Asociaţia noastră solicită eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice şi ofertarea de masă lemnoasă de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, la nivelul posibilităţii prevăzute de amenajamentele silvice. De asemenea, solicităm finanţarea sectorului forestier prin Planul Naţional Strategic 2023-2027 şi eliminarea barierelor şi costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulaţia masei lemnoase", a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Tobescu.

Acesta a explicat cum s-a ajuns în situaţia actuală în care România se confruntă cu un deficit de masă lemnoasă, dar şi cu preţuri exorbitante la lemn şi de trei ori mai mari decât anul trecut.

"SUMAL 2.0 (Sistemul informatic integrat de urmărire a materialului lemnos n.r.) a blocat în primăvara anului trecut, într-o anumită măsură, marcările la persoane fizice. SUMAL de când a fost făcut nu a respectat Codul Silvic, care spune că trebuie să fie norme pentru circulaţia materialelor lemnoase şi pentru consumul micului proprietar. Nu se poate ca pentru o fărâmă de lemne omul să meargă de patru ori în teren, ca să ia legal trei metri cubi de lemne de pe proprietatea lui şi să îi ducă acasă. De asemenea, au făcut infracţiuni din orice tăiere de arbore. Şi, în aceste condiţii, de pe 800.000 de hectare de păduri, fărâmiţate, deţinute de mici proprietari, şi 500.000 de hectare de păşuni şi fâneţe nu se mai recoltează aproape nimic, deşi de aici intrau undeva la 3-4 milioane de metri cubi. Şi atunci, din toamna anului trecut, s-a creat un deficit de resursă şi oamenii au trebuit să plătească mai mult pentru lemne, chiar 5 - 6 - 7 milioane de lei/mc (lei vechi n.r.) aici în sudul ţării, iar la retaileri a ajuns şi la 9 milioane de lei. Sunt nişte costuri enorme", a spus Tobescu.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Acesta susţine că din cauza blocajelor SUMAL din primăvară o parte din resursa de lemn necesară industriei, respectiv fabricilor de cherestea, a mers direct către populaţie pentru lemn de foc şi aşa s-a ajuns la preţuri de aproximativ 1.500 lei/mc la cherestea.

"Întotdeauna lemnul pentru industrie era puţin mai scump decât lemnul de foc, pentru că era mai de calitate, dar în momentul în care lemnul de foc a ajuns la 500 de lei/mc, buşteanul de gater de fag nu se mai duce în fabricile de cherestea ci direct la lemn de foc la populaţie şi în toamnă o parte din resursa de lemn pentru industrie s-a dus pentru lemn de foc. Şi mai este o realitate, faptul că populaţia îşi cumpără lemne în ultimul moment, le cumpără în toamna, iar toamna preţurile începuseră să fie mari din cauza blocajelor SUMAL din februarie-martie. Practic, s-au dublat preţurile faţă de cele din primăvara, iar cherestea era la 1500 lei /mc", a subliniat preşedintele Prolemn.

Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată însă de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a Ordinului 1947/2021, care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis şi erau aprobate prin ordin de ministru, a afirmat Tobescu.

"Pe fondul acesta de deficit de resursă, ministerul a venit şi a dat nişte ordine stupide privind evaluarea de mediu la amenajamentele silvice, celebrul Ordin 1947/2021. Acesta şi procedura de evaluare de mediu au potenţialul de a forţa revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafaţa pădurilor din România, conducând la suspendarea aplicării amenajamentelor pe perioada revizuirii. Un ordin trebuie să producă efecte în viitor, nu poţi să bagi în revizuire toate amenajamentele silvice din ţara asta. Ordinul a fost atacat în contencios de către proprietarii de păduri şi ocoale private şi a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, iar ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau doreşte implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nicio siguranţă privind resursa care va fi disponibilă în piaţă" , avertizează liderul asociaţiei Prolemn.

În acest context, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a scos mai puţină masă lemnoasă la licitaţie, cantităţile fiind reduse de la 4,5 - 5 milioane metri cubi, la doar 2,5 milioane, ceea ce a creat panică în rândul firmelor şi s-a ajuns la preţuri de 2,5 ori mai mari faţă de preţurile obişnuite.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

"Ministerul a mers înainte cu ordinul acesta şi efectul a fost că RNP - Romsilva a anunţat că amenajamentele intră în revizuire. Sub presiunea acestui haos legislativ, considerăm că Romsilva a luat o decizie greşită, de a oferi la licitaţiile principale pentru producţia anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane metri cubi, redus cu 40% faţă de valorile normale, în condiţiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane metri cubi în 2022. Concret, în loc să scoată la licitaţii 4,5 - 5 milioane a venit doar cu 2,5 milioane metri cubi, iar firmele au intrat în panică şi s-au ajuns la creşteri de preţuri de 2,5 ori mai mari faţă de preţurile obişnuite şi care ar fi trebuit să fie foarte stabile. Romsilva face o licitaţie principală pentru anul următor, în luna decembrie, în care scoate 60-80% din volum pentru anul următor. Deci preţurile din decembrie au impact pe tot ceea ce înseamnă resursă în 2022", a explicat Constantin Tobescu.

El susţine că posibilitatea de recoltă dată de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP - Romsilva este de 11 milioane metri cubi, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă creşte la 13 milioane metri cubi anual.

Potrivit acestuia, în aceste condiţii s-a ajuns la nişte "preţuri absurde", în special la Direcţia Silvică Suceava, unde la răşinoase preţul era de 718 lei, în medie, pe picior în pădure, adică 1.100 de lei buşteanul, în timp ce în Germania este de 110 euro/mc, adică 600 de lei pentru buştean de gater sortat la drum auto.

"Care este rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piaţă? Preţurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creşteri până la o medie naţională de 391 lei/mc, o creştere de 250% faţă de preţul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc. La răşinoase, preţul mediu naţional de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preţ mediu la Direcţia Silvică Suceava. Pentru comparaţie, buşteanul de gater de răşinoase, fasonat la drum auto, are preţuri de maximum 110 euro/mc în Europa. Comparaţi cu preţurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buştean de gater este de maximum 65-70% şi trebuie adăugate şi cheltuielile de exploatare", a punctat Tobescu.

Astfel, din cauza lipsei de resurse, firmele au ajuns în situaţia de a reduce producţia, cea mai recentă fiind decizia grupului HS Timber care a închis fabrica de panouri masive de la Siret şi producţia de cherestea la fabrica deţinută de grup la Rădăuţi, catalogată de şeful Prolemn ca fiind "un şoc", dar care reprezintă doar "vârful icebergului" reducerilor de producţie şi închiderilor de capacităţi din industria lemnului.

"Încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producţiei cu 10% faţă de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei. Reducerile de producţie de regăsesc atât în industria lemnului cât şi în industria mobilei. În condiţiile unei oferte reduse cu 40% faţă de anii obişnuiţi la licitaţiile principale organizate de Regia Naţională a Pădurilor şi a unei creşteri de 2,5 ori a preţurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă şi să se închidă capacităţi de producţie. Efectele reducerii de activitate din industria lemnului sunt la nivel macroeconomic: reduceri de PIB şi pierderi de veni la balanţa comercială a României, la nivel social prin pierderile de locuri de muncă, dar sunt perceptibile direct la nivelul consumatorului prin creşteri de preţuri generalizate la tot ceea ce înseamnă produse din lemn, de la cherestea la peleţi, de la lemn de foc la mobilă", avertizează preşedintele Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn.

Potrivit datelor furnizate de Prolemn, preţurile cherestelei de răşinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.200-1.500 lei/mc. De asemenea, preţul peleţilor a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -1.800 lei/tonă, inclusiv în cazul mobilei, unde creşterile de preţuri sunt de la 15% la 60%, în funcţie de calitate, cu creşteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Una dintre soluţii pentru deblocarea acestei situaţii, în opinia preşedintelui Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn, ar fi ca Romsilva să recolteze mai mult lemn, în condiţiile în care rezerva de masa lemnoasă neexploatată la Romsilva este foarte foarte mare.

"De foarte mulţi ani, Romsilva taie 9 sau 10 milioane metri cubi, iar posibilitatea dată este între 11 şi 13 milioane de metri cubi. Rezerva de masa lemnoasă neexploatată la Romsilva este foarte foarte mare şi pe care poate să o pună foarte repede în piaţă. De ce nu îşi propune să recolteze mai mult pe baza posibilităţilor pe care le oferă menajamentele? Practic, ei fac un abuz de poziţie dominanta în piaţă. Evident că avem mult lemn în păduri, evident că ar trebui investiţii ca să exploatăm masa asta lemnoasă cu impact de mediu cât mai mic, evident că ne trebuie drumuri forestiere, ne trebuie depozite, ne trebuie de toate, dar în primul rând Romsilva trebuie să îl ofere în piaţă", a concluzionat Cătălin Tobescu.

În acest context, Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn solicită demararea rapidă a unui proces consultativ şi considerarea următoarelor măsuri: eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice şi stabilirea cifrei de recoltă şi ofertarea de masă lemnoasă de către RNP - Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilităţii prevăzute de amenajamentele silvice.

Nu în ultimul rând, Prolemn solicită finanţarea sectorului forestier, pe linie de investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare şi sortare a masei lemnoase prin Planul Naţional Strategic 2023-2027 şi eliminarea barierelor şi costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulaţia masei lemnoase, cu excederea cerinţelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în 2020, Asociaţia numără în prezent peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)