Legea offshore, care blochează demararea unor importante proiecte energetice în Marea Neagră, urmează să fie revizuită în prima jumătate a acestui an, după mai multe amânări, a declarat vineri, pentru Reuters, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Această lege referitoare la taxarea proiectelor offshore este ultima din restricţiile impuse asupra sectorului energetic pe care Guvernul de la Bucureşti nu a reuşit până acum să o amendeze. Însă, cele trei partide care formează actuala coaliţie guvernamentală au căzut de acord în programul de coaliţie că Legea offshore trebuie modificată.

"Vom mai avea o rundă de discuţii în coaliţia guvernamentală, iar Legea offshore va fi modificată în actuala sesiune parlamentară", a declarat Virgil Popescu în interviul pentru Reuters.

Ministrul Energiei a adăugat însă că şi după modificare producătorii vor fi obligaţi să păstreze 40% din producţia de gaze în România.

Având în vedere că România intenţionează să utilizeze fondurile de la Uniunea Europeană pentru a elimina cărbunele şi a-l înlocui cu gaze naturale, energie nucleară şi energii regenerabile, timpul este pe sfârşite, a apreciat Popescu.

OMV Petrom şi alţi producători de gaze au cheltuit mai multe miliarde de dolari timp de un deceniu pentru a se pregăti să extragă rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi care sunt estimate să se află în platoul continental al României, doar pentru a vedea cum profiturile lor potenţiale vor fi afectate de o taxă offshore introdusă în urmă cu patru ani.

"Dacă investiţiile ar fi început în 2018, acum am fi avut gaze naturale. Am pierdut venituri din taxe, securitatea aprovizionării şi posibilitatea de a deveni un jucător regional. Dacă vom mai aştepta mult, vom pierde toate oportunităţile", a spus ministrul Virgil Popescu.

Chiar dacă rezervele de gaze estimate ale României nu se compară cu cele ale Rusiei, analiştii estimează că ele ar putea totuşi contesta poziţia dominantă de care se bucură grupul rus Gazprom în Europa Centrală şi de Est, ar diversifica sursele de aprovizionare cu gaze şi ar aduce României venituri de miliarde de euro.

În plus, gazele din Marea Neagră ar fi ajutat România să facă faţă actualei creşteri a preţurilor la energie în întreaga Europă.

"Pieţele sunt conectate, însă gazele din Marea Neagră ar fi redus şocul şi ne-ar fi dat mai mult spaţiu de manevră pentru a ajuta gospodăriile şi companiile. Ceea ce vreau, şi poate asta va fi o condiţie, este ca decizia finală de investiţii să fie luată în acest an", a mai spus ministrul Energiei.

Cu toate acestea, în luna decembrie, directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, declara că aprobarea amendamentelor la Legea offshore până la finalul anului 2021 este vitală pentru ca gazele din blocul Neptun Deep să fie extrase. "Dacă legea nu va fi modificată până la sfârşitul anului, acest lucru va întârzia decizia finală de investiţii pentru anul 2023", a subliniat atunci Christina Verchere.

În prezent, OMV Petrom şi ExxonMobil deţin în proporţii egale proiectul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Romgaz a ajuns la un acord privind preluarea participaţiei ExxonMobil, iar tranzacţia ar urma să fie fie finalizată în prima parte a anului viitor. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)