Banca Naţională a României încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.

"Din păcate, inflaţia este principala îngrijorare, pentru că am văzut în ultima perioadă creşteri ale acestui indice. Nu este doar în România această situaţie. Este o situaţie pe plan mondial, cauzată în principal de preţurile la energie. Am văzut cu toţii evoluţia preţurilor la energie - energie electrică, gaze, combustibili. Toate acestea afectează profund acest indice şi, implicit, se duce creşterea de preţuri şi în alte tipologii de preţuri - asta înseamnă de fapt inflaţie, când avem o creştere generalizată a preţurilor. Din păcate, în indicele nostru de inflaţie, peste 70% din componenta lui este determinată de preţurile la energie, asupra cărora deciziile de politică monetară pe care le ia Banca Centrală, de majorare a dobânzii, au efecte relativ reduse, aşa că principala noastră armă, care este această dobândă de politică monetară, nu e foarte eficientă împotriva preţurilor la energie. Dar ceea ce încercăm să facem - şi credem că în partea a doua a anului se va vedea în mod explicit acest lucru - este de a ancora aşteptările inflaţioniste, de a tempera creşterea de preţuri la celelalte componente. Acesta este motivul pentru care creştem dobânda", a susţinut Dan Suciu, la Radio România Actualităţi, potrivit Rador.

El a afirmat că o creştere de dobândă generalizată are loc şi pe plan mondial şi că nu crede că sunt multe bănci centrale care îşi permit să nu crească dobânda.

"Chiar şi FED-ul american a anunţat că va creşte dobânda, Banca Centrală Europeană probabil anul acesta va începe şi ea acest proces. Suntem într-o economie globală cu multe influenţe internaţionale şi, în consecinţă, trebuie să ne adaptăm acestui proces, că ne place, că nu ne place. Aşteptăm, aşadar, o inflaţie în prima parte a anului, care să se situeze la un nivel ceva mai ridicat - acum avem 7-8 procente, probabil că acest nivel va fi uşor depăşit în perioada imediat următoare, dar în partea a doua anului, dacă politica noastră funcţionează eficient - şi nu avem niciun motiv să nu credem că am găsit antidotul, dar el durează până când se va manifesta - vom avea o coborâre a indicelui şi o ancorare a acestor preţuri la un nivel mai acceptabil", a spus Suciu.

Întrebat dacă proiecţiile anterioare au fost prea optimiste, el a răspuns că nu s-a anticipat, pentru că BNR nu este singura bancă centrală care are această problemă: impactul profund şi mai ales ritmul spectaculos de creştere al preţurilor la energie.

"Dacă ne amintim, anii trecuţi erau bănci centrale care spuneau 'Nu vom creşte dobânda în niciun caz, vom rămâne la nivelul zero al dobânzii'. Noi nu am avut dobândă zero tocmai pentru că aveam o anumită presiune inflaţionistă şi nu am vrut să avem un mimetism în execuţia noastră de dragul integrării într-o lume a dobânzilor zero. Au fost dobânzi anormal de mici cauzate la rândul lor de evoluţia pandemică, ceea ce determina un anumit sprijin pentru economie. Dar creşterea economică accelerată din ultima perioadă, plus evoluţia spectaculoasă dincolo de orice aşteptare, din cauze economice, dar şi geopolitice, a preţurilor la energie au dus la aceşti indici de inflaţie, atât la noi, cât şi internaţional. Repet, aici suntem într-un desen internaţional pentru că influenţele sunt mai degrabă externe, cum ştiţi, combustibilul depinde totdeauna, preţul la combustibil, de ce se întâmplă afară. Din păcate, nici la gaze nu avem altă referinţă decât preţul internaţional", a afirmat oficialul BNR.

El a declarat că în această situaţie soluţiile sunt de două tipuri, respectiv o combinaţie a politicilor fiscale şi a politicilor monetare.

"Monetar, să găsim ritmul şi pasul de creştere a dobânzilor, cu, sigur, efectul, dacă vreţi, relativ negativ al creşterii costului creditului, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de a avea sub control cheltuielile bugetare pentru ca să nu creăm o presiune suplimentară şi să nu dăm drumul la o spirală care apoi într-adevăr nu se mai poate întoarce, anume salarii - preţuri, adică există această presiune justificată, cresc preţurile trebuie să creştem şi salariile, dar dacă nu găsim proporţia adecvată între cele două dimensiuni preţurile cresc în continuare şi salariile nu or să mai poată ţină pasul", a explicat Dan Suciu.

Acesta a subliniat că este o situaţie unică, iar de obicei cauzele inflaţioniste în România, cel puţin la începutul anilor '90, au fost interne, legate de capacităţile noastre de producţie, de a răspunde cererii, deci era o inflaţie determinată de cererea foarte mare din piaţă.

"Acum este din partea ofertei, pentru că avem preţuri care explodează dincolo de cererea existentă, adică n-avem o cerere suplimentară pe aceste produse, dar avem oferte care vin cu preţuri suplimentare din cauze care sunt - noi le numim 'exogene' - sunt dincolo de controlul nostru, intern, vin din afară în principal. Avem referinţele acestor preţuri la energie, care sunt internaţionale şi în contextul în care am avut o liberalizare a preţurilor cu efectele pe care le-am văzut, ne ducem în continuare pe o componentă extrem de ridicată a preţurilor la energie în indicele de inflaţie. Repet, peste 70% din componenta indicelui de inflaţie, creşterii indicelui de inflaţie, vine din energie", a precizat Dan Suciu.

Întrebat cum poate interveni Banca Naţională pentru a ţine situaţia sub control, el a arătat că intervenţia BNR este una indirectă.

"Evident că nu putem schimba preţurile la energie, dar putem limita presiunea care se duce pe celelalte preţuri, prin limitarea, evident, a creditului, prin scumpirea banilor. Asta facem, de fapt. Noi scumpim banii, pas cu pas. Deocamdată, am avut trei paşi de scumpire a banilor, aşa încât cantitatea de bani care se poate plimba într-o economie şi poate determina ca şi alte preţuri să crească să fie ceva mai bine cuantificat", a menţionat reprezentantul BNR.

În privinţa creditării, dacă la împrumuturile în euro cursul este stabil, la cele în lei dobânzile vor creşte.

"În euro avem un număr tot mai mic de debitori care au credite în această monedă, undeva sub 30%, în acest moment. În jur de 30%. Aici nu apar mari schimbări. Vedem un curs chiar stabil şi este una din performanţele - îmi permit să spun asta - ale băncii centrale, de a avea un curs stabil, în contextul în care am avut o situaţie economică dificilă, o situaţie pandemică complicată şi o criză politică relativ lungă. Am avut un curs stabil, ceea ce n-a afectat creditele în euro. În ceea ce priveşte creditele în lei, sunt două situaţii: creditele în lei luate după 2019, începând cu a doua jumătate a anului 2019, care sunt cotate cu indicele nou IRCC, nu sunt foarte afectate, nu sunt chiar deloc afectate, pentru că indicele acesta măsoară, are o referinţă de fapt cu 6 luni în urmă. Pe termen de 6 luni, sigur că şi la aceste credite va apare o creştere uşoară, pentru că deocamdată, cu cele 0,25 de puncte procentuale luate în calcul de Banca Centrală, creşterile sunt uşoare. În privinţa ROBOR-ului, avem o uşoară creştere care deja a fost luată în calcul la nivelul indicelui, el este mult peste dobânda băncii centrale, e undeva la 3,05, aşa că nu ne aşteptăm în perioada imediat următoare să apară neapărat creşteri, dar un lucru este foarte clar şi trebuie să înţelegem că toate aceste creşteri de dobândă sunt fireşti, în contextul dat. Mai mult, plecăm de la cele mai mici dobânzi din istoria României", a explicat el.

Potrivit acestuia, a fost o situaţie foarte specială, în care Banca Naţională a încercat să prelungească cât se poate această epocă a dobânzilor mici, dar ea s-a terminat.

"Epoca dobânzilor foarte mici, aşa cum am avut până acum, s-a terminat. În consecinţă, pe termen mediu, lung, evident vom avea dobânzi ceva mai mari, ceea ce stimulează şi economisirea, într-o anumită măsură, pentru că ştim cu toţii la depozite dobânzile sunt aproape de zero, dar evident va face şi costul creditului ceva mai scump. Nu ne aşteptăm să fie probleme semnificative în plata creditelor, dar avem toată empatia şi înţelegerea că pentru orice leu plătit la un credit în plus este, sigur, un efort. Dar această bună receptare a situaţiei în care ne găsim, anume că epoca dobânzilor mici s-a încheiat pe plan mondial, nu doar în România, trebuie să o înţelegem şi să ne comportăm ca atare", a subliniat Dan Suciu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)