Intrarea într-un ciclu post-pandemie ar putea avea loc la finele acestui an, începutul anului 2023, mai ales dacă ratele de vaccinare vor fi la nivel înalt şi se va atinge o imunizare cvasi-generală, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"Obstinaţia unor analişti în a susţine că ne aflăm în ciclu post-pandemic este stupefiantă - mai ales că valul 5 al pandemiei îşi arată colţii în Europa. Se poate vorbi însă despre un ciclu post-lockdown, ce a debutat în ultima parte a anului 2020, chiar dacă închideri şi redeschideri parţiale au loc până la ieşirea clară din pandemie. Se va intra într-un ciclu post-pandemie posibil la finele acestui an, început de 2023, mai ales dacă ratele de vaccinare vor fi la nivel înalt şi se va atinge o imunizare cvasi-generală", a menţionat Daniel Dăianu, în articolul "PIB-ul în pandemie: o relevanţă informaţională diminuată?", publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal şi pe blogul OpiniiBNR.ro.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, "viaţa s-a deteriorat în pandemie, iar victimele omeneşti înseamnă suferinţe pentru familii, pierderi pentru avuţia umană", iar aceste pierderi, alături de evoluţii notate în articol, au "impact de durată asupra PIB-ului potenţial".

"Dereglările în lanţurile de aprovizionare/producţie au condus la costuri de tranzacţie mai mari, coabitare de penurie şi surplusuri pe pieţe", a afirmat Dăianu.

De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat deteriorarea procesului de învăţământ, care afectează economia/societatea atât ca flux de creare de capital uman şi ca stoc de capital uman.

"Chiar dacă apelul la noi aplicaţii (tele-educaţia) poate fi văzut ca un progres, învăţământul a fost puternic lovit de pandemie. Pandemia lasă urme greu de surmontat. Repararea cere revenirea la învăţământ normal ca mod de desfăşurare (ceea ce nu înseamnă să se renunţe la interacţiunea şi online), dincolo de calitatea programelor educaţionale şi relaţia între elevi şi profesori", a susţinut acesta.

Totodată, el a menţionat impactul negativ asupra sănătăţii publice, cu efecte pe termen lung.

"Să ne gândim de exemplu la 'long Covid' (sechele pe termen lung), care afectează mai ales persoanele nevaccinate", a precizat Dăianu.

În opinia sa, telemunca a evidenţiat redundanţe pe piaţa muncii, în activitatea organizaţiilor private şi în sectorul public - fiindcă acelaşi rezultat economic se poate obţine nu arareori cu resurse mai puţine. Această observaţie poate duce la restructurări multiple.

"Acum vedem însă cum turbulenţe cauzate de pandemie, dereglări în lanţuri de producţie, generează încordare pe piaţa muncii, coabitare de redundanţă (slack) şi penurie (shortage). Telemunca poate favoriza acele persoane care pot avea mai multe slujbe, ceea ce cu prezenţă fizică full-time la locul de muncă nu era posibil (în afară de cei pentru care ziua de muncă include şi o altă ocupaţie după orele de program). Inteligenţa artificială (AI), digitalizarea, care a fost accelerată de pandemie, schimbă mult datele pe piaţa muncii, în economie în general; online-ul facilitează reuniuni, conferinţe locale şi internaţionale, reduce costuri de participare. Stresul şi costuri psihice/emoţionale, care nu se vor estompa/înlătura uşor. Aceste costuri pentru unii, venituri pentru alţii, pot fi incluse în statistică (în PIB), de pildă, prin activitate de consiliere psihoterapeutică, ca profesie - demers ce face parte din efortul de a atenua impactul pandemiei, dar care nu aduce mulţumire în plus la nivel agregat (reper fiind situaţia ante-pandemie)", scrie în articol.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat reorientarea preocupărilor multor persoane pentru utilizarea internetului fie pentru a uita de pandemie, fie pentru a practica jocuri de noroc sau efectuarea de operaţiuni bursiere.

"Izolarea la domiciliu a favorizat utilizarea online-ului pentru scopuri în afara activităţii profesionale. Dacă această reorientare a atenţiei este judecată ca mecanism de amortizare psihologică a şocului pandemic este în ordine. Dar reorientarea poate accentua obişnuinţe şi înclinaţii mai puţin bune. Viaţa culturală, care a suferit enorm, ceea ce nu poate fi cuantificat de statistică - deşi unele cifre pot evalua amploarea fenomenului. Sunt oameni pentru care mersul la teatru, concert, operă, muzee etc. - cu alte cuvinte, consumul live de bunuri culturale, nu poate fi suplinit de înregistrări radio, internet, TV etc. Evenimentele sportive fără spectatori exprimă şi ele deteriorarea vieţii în pandemie, o 'artificializare' a unei părţi din traiul nostru - dacă vedem sportul (sportivi şi fani) drept fenomen social", mai spune Daniel Dăianu.

Economistul a subliniat că regulile de protecţie (inclusiv purtatul de mască) sunt necesare pentru a ne proteja în pandemie şi a ajuta trecerea prin această "groapă istorică", pentru a învinge în războiul cu Covid-19.

"Regulile au un beneficiu/cost de oportunitate enorm dacă ne gândim la ceea ce ar fi fost dacă nu ar fi fost adoptate şi acceptate de un număr mare de cetăţeni - ar fi fost consemnate un număr mai mare de decese decât cele înregistrate şi sisteme medicale devastate şi, mai ales, dacă nu am fi avut vaccinuri la dispoziţie. În acelaşi timp însă, regulile de protecţie impuse de pandemie reprezintă o reducere a confortului de trai. Masca pe faţă, deşi reprezintă un mijloc de protecţie, este marca cea mai expresivă a unei vieţi ciuntite - când oamenii nu mai pot vedea un zâmbet, o grimasă; ochii pot comunica multe, dar nu pot spune totul! Pandemia a luat din bucuria vieţii. Desocializarea. Aplicaţiile 'smart' (tot mai sofisticate) au devenit de mai mult timp interlocutor principal al multor persoane (între care mulţi tineri, copii), chiar şi atunci când par numai să faciliteze interacţiunea cu semeni. Pandemia, izolarea forţată sau voluntară, accentuează un prizonierat în raport cu tehnologii comunicaţionale noi", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, este posibil ca nu puţine persoane "să fi redescoperit galaxia Gutenberg, să se informeze/educe mai bine când stau acasă".

"Dar are loc şi idiotizare pe scară largă când internetul este invadat de fake news, de vulgaritate, imoralitate etc. - când se dezvoltă gândirea tip tunel, intoleranţa, extremismul. Această ultimă consecinţă poate fi privită ca degradare a omului, cu impact asupra capitalului uman", a adăugat acesta.

Economistul a subliniat că pandemia a adâncit clivajele sociale/economice, a reliefat mai mult disonanţe cognitive şi culturale (ex: disputa între provaccinişti şi anti-vaccinişti), cu reflexe în viaţa socială şi politică.

"Efectele pe termen lung pot fi tot mai urâte. Pandemia a slăbit actul de guvernanţă în lume, a diminuat gradul de încredere în politici publice. Şi de aici au rezultat măsuri suboptime, care erau îngreunate oricum, ca proces, în condiţii de mari incertitudini şi volatilitate. Este drept că nu se poate măsura direct în PIB o guvernare defectuoasă, dar sunt efecte ce intră sub incidenţa statisticii. În esenţă, deci, este vorba de un PIB care, deşi, potrivit modului de măsurare, ar depăşi ca agregat nivelul pre-pandemic la un moment dat (în Europa, cu diferenţe între state, în cursul lui 2021), priveşte o MULŢUMIRE agregată inferioară. Altfel spus, calitatea traiului, cum era definit înainte de pandemie, a scăzut. În fapt, nu poate fi atins calitatea traiului ante-pandemie cât timp nu se iese efectiv din pandemie - când se va renunţa la restricţii şi alte măsuri de protecţie (nota bene: bunuri materiale nu pot compensa bunuri culturale şi sociale, libertatea de mişcare etc.)", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

Preşedintele Consiliului Fiscal precizează că deteriorarea traiului, ocultată de PIB aşa cum este acest indicator măsurat, nu se reduce la inflaţie. Aceasta din urmă se vede în distincţia pe care o facem între PIB nominal şi PIB real - în fapt sub forma deflatorului (care priveşte toate preţurile din economie).

Daniel Dăianu susţine ca inflaţia afectează diferit categorii de cetăţeni în funcţie de distribuţia veniturilor şi coşuri de consum de bunuri şi servicii diferite.

"De exemplu, utilitatea marginală a 100 euro este diferită pentru o persoană care are un venit lunar net să zicem de 800 euro, faţă de una care are venit net de 4.000 euro/lunar, ca să nu amintim de una care câştigă peste 10.000 euro lunar; utilităţi marginale diferite influenţează înclinaţii diferite de consum şi economisire. Costul unitar al traiului (cost de resurse pe unitate de mulţumire/utilitate generată de o unitate de PIB) a crescut. (...) Deşi se poate argumenta că obţinerea calităţii vieţii pre-pandemie, în timpul pandemiei, este imposibilă şi pentru cei foarte bogaţi - întrucât sunt aspecte ale vieţii, inclusiv de ordin social şi cultural, ce implică costuri de realizare cu evoluţie asimptotică. De aceea este subliniată în explicaţia de mai sus acţiunea de reparare, de suplinire, a unor activităţi stricate de pandemie şi care sunt reflectate, între altele, de dereglări majore în lanţuri de producţie. Asemenea activităţi sunt ilustrate de cheltuieli crescute în domeniul de sănătate publică, în sprijin multiform pentru activităţi economice", arată Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că şocul preţurilor la energie, ce produce mari perturbaţii în viaţa oamenilor şi în producţie, poate fi greu surprins de PIB.

"Consecinţele redistribuţionale ale acestui şoc sunt mari pe plan intern şi în relaţiile dintre state", a precizat Daniel Dăianu.

Totodată, impactul schimbărilor climatice, cu schimbarea preţului relativ la energie (cel puţin până ce energii reînnoibile vor deţine partea preponderentă în portofoliul de surse de energie), va influenţa masiv activitatea economică, structuri de producţie, a afirmat el.

"Merită să fie reluată întrebarea ce esenţializează acest text: când se constată statistic că PIB ar fi revenit la nivelul pre-pandemie, poate acest fapt echivala cu redresarea economică? Cred că nu, nu numai fiindcă PIB-ul în sine are insuficienţe de interpretare precum cele sugerate mai sus. Când pandemia ţine încă societatea 'sub asediu', când restricţii sunt în vigoare, când oamenii poartă măşti de protecţie şi, mai ales, sunt decese numeroase cauzate de Covid-19, este o teză puţin spus temerară să vorbim despre redresare economică la nivelul de dinainte de pandemie", consideră Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)