Încă 1,9 miliarde de euro vor intra la începutul anului viitor în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele aferente lui 2021.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), remis vineri AGERPRES, anul 2021 a reprezentat pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă punctul de plecare în dezvoltarea arhitecturii instituţionale şi legislative necesare implementării acestui nou instrument financiar, atât pentru România, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, au fost puse bazele mecanismului de implementare a PNRR în România, pornind de la adoptarea legislaţiei specifice, operaţionalizarea structurilor la nivel instituţional, cât şi prin definirea mecanismului de management şi control şi a fluxurilor financiare.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, împreună cu ministerele de linie, finalizează, astfel, prima etapă din implementarea PNRR, care include şi atingerea ţintelor şi jaloanelor aferente anului 2021. Implementarea Planului a demarat în data de 3 noiembrie, după primirea aprobării din partea Consiliului UE.

Pentru acest an, conform obligaţiilor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID), România a avut de îndeplinit 21 de ţinte şi jaloane, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.

În acest context, finalul de an a însemnat, la nivel guvernamental, închiderea unor jaloane importante, asumate pentru 2021, prin adoptarea unor acte normative cu privire la domenii de dezvoltare strategică, şi anume: Ordonanţa de Urgenţă privind Legea serviciilor de apă şi canalizare, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, finalizarea jalonului legat de capacităţile de producţie de cărbune dezafectate, operaţionalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării şi Digitalizării pentru implementarea ş monitorizarea reformelor şi investiţiilor propuse în domeniul Transformare digitală, Hotărârea de Guvern privind aprobarea strategiei de securitate cibernetică, Ordinul comun MF nr. 1593/29.12.2021 şi MMSS nr. 1239/27.12.2021 privind constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii, Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită şi operaţională, Memorandumul privind acordul de finanţare între Fondul European de Investiţii şi Guvernul României privind crearea Fondului de fonduri de capital de risc aprobat, Ordinul de ministru pentru adoptarea criteriilor de prioritizare a investiţiilor în centrele comunitare integrate, Ordonanţa de Urgenţă privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea noii strategii naţionale anticorupţie, sistemul informatic aferent gestionării şi monitorizării PNRR dezvoltat, Hotărârea de Guvern privind realizarea programului naţional pentru reducerea abandonului şcolar, apelul de proiecte necompetitiv pregătit pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziţiei de la învăţământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiţi în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie şi publicat pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei.

Anterior, menţionează MIPE, au fost îndeplinite jaloanele referitoare la intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G, creşterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate).

În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor şi ţintelor asumate de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme şi investiţii, a prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât şi pentru primele două trimestre din 2022.

"A fost un an intens şi foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reuşit să finalizeze negocierile, să obţină aprobarea Comisiei Europene şi avizul favorabil al Consiliului UE, să operaţionalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului şi, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de ţară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite ţintele şi jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranşă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziţie 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru ţară, prin intermediul reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR", a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României. Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are ca priorităţi: semnarea acordurilor de finanţare cu ministerele de linie, astfel încât investiţiile să fie lansate; finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operaţional, esenţiale în procesul de monitorizare şi aprobare a viitoarelor cereri de plată; pregătirea şi depunerea primei cereri de plată.

În anul 2022, printre cele mai importante investiţii finanţate prin PNRR care vor fi pregătite şi demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi: dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, centre comunitare integrate; infrastructură spitalicească nouă şi/sau modernizată, echipamente/dotări; campania naţională de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane; crearea de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile; implementarea infrastructurii de cloud guvernamental; asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public; modernizarea secţiunilor de cale ferată aprobate şi achiziţie de material rulant; construirea, echiparea şi operaţionalizarea de creşe; dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate; crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii aflaţi în risc de separare; reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi; creşterea capacităţii organizaţiilor societăţii civile de stimulare a cetăţeniei active.

În ceea ce priveşte componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiţii din următoarele categorii: construcţia infrastructurii rutiere secţiuni A1, A7, A8; dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca; asigurarea eficienţei energetice în sectorul industrial; extinderea sistemelor de apă şi canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene; construirea de locuinţe pentru tineri şi pentru specialişti din sănătate şi învăţământ; infrastructura de distribuţie a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum şi capacităţile de producţie a hidrogenului verde şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice; înfiinţarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalaţiilor de reciclare a deşeurilor; dezvoltarea lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice; reconstrucţia habitatelor de pajişti în ariile naturale protejate; decolmatarea lacurilor Uzlina şi Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării şi menţinerea diversităţii biologice; achiziţionarea de echipamente de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului pentru Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, echipamente de monitorizare şi control pentru Garda Naţională de Mediu; schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţa în clădiri rezidenţiale multifamiliale şi clădiri publice; instrumente financiare pentru sectorul privat; dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.

MIPE reaminteşte că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sprijină financiar investiţiile şi reformele cu impact real şi de durată asupra economiei şi societăţii. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susţinând tranziţia verde şi transformarea digitală, precum şi creşterea economică, rezilienţa socială şi economică şi crearea de locuri de muncă. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)