România şi-a fixat o ţintă de trecere la suprafeţe certificate ecologic de numai 5,5% până în 2030, ceea ce este extrem de puţin, deşi ar fi putut alege o ţintă de 10-11%, susţin reprezentanţii Organizaţiei interprofesionale pentru produse ecologice - Inter-Bio.

Aceştia au analizat propunerile din Planul Naţional pentru Agricultura Ecologică şi consideră că "nu se doreşte să depăşim coada Europei. "Ne fixăm o ţintă de trecere la suprafeţe certificate ecologic de numai 5,5% până în 2030, ceea ce este extrem de puţin, fiindu-ne teamă să nu ne angajăm mai mult", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei.

Preşedintele Inter-Bio, Costin Lianu, precizează că pentru a fi realizabilă o ţintă de trecere la suprafeţe certificate ecologic de 10-11% ar trebui facilităţi fiscale clare şi alte stimulente care să susţină dezvoltarea verigilor lipsă din sistem.

"Politicile europene precizate în strategie presupun o aliniere la ţintele europene. Studiile partenerilor Comisiei Europene în politici europene, respectiv IFOAM.EU, au evaluat recent potenţialul de aliniere în termeni concreţi. În această evaluare, România, ca şi Polonia spre exemplu, are un nivel de adopţie scăzut dar potenţial mult mai mare dacă ar fi susţinut corespunzător în practică. De aceea ar trebui să fixeze ţinta la minimum 10-11%, dar pentru a fi realizabil ar trebui facilităţi fiscale clare şi alte stimulente care să susţină dezvoltarea verigilor lipsă din sistem, precum procesarea şi valorificarea pe pieţele interne şi externe. Este nevoie de o piaţă a acestui sector pe care să o dezvoltăm împreună, producători, procesatori, lideri de opinie, consumatori, autorităţi", a declarat Costin Lianu, preşedinte Inter-Bio.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

De asemenea, pentru a crea un plan eficient şi coerent de susţinere este nevoie de un compartiment specializat în minister, strict pe agricultură ecologică (un specialist dedicat soluţionării problematicilor din sectorul ecologic), care să ducă la îndeplinire PNAE şi care să operaţionalizeze şi bugeteze instrumente publice de intervenţie. Mai mult, acest compartiment, e nevoie să vegheze ca şi celelalte ministere şi autorităţi evidenţiate în PNAE, pentru intervenţie, să o facă în mod eficient şi coerent până la definitivarea implementării, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, eficientizarea implementării şi un dialog constructiv cu ministerul va duce la creşterea interesului fermierilor în sectorul ecologic. "Este nevoie maximă de capacitarea politicilor publice pentru a susţine sectorul ecologic în procesarea şi dezvoltarea pieţei de produse ecologice. Interesul fermierilor va creşte, atât pentru producţie cât şi pentru procesare, dacă le vom pune la dispoziţie stimulente în domeniul pârghiilor fiscale (exemplu: scutire de taxe pe perioadă determinată, acoperire costuri certificări şi buletine de analiză pentru credibilitatea produselor ecologice, etc.), pentru investiţii de procesare şi pentru verigile esenţiale pe lanţurile de produse ecologice de la producător la consumatorul final", spun reprezentanţii organizaţiei.

Nu în ultimul rând, PNAE ar trebui să facă analiză de lanţ valoric a instrumentelor de susţinere pe specificul filierelor ecologice, cum ar fi produsele de cereale (şi conectarea lor cu sectorul zootehnic), produsele apicole, fructe, legume, s.a.m.d.

"Ar ajuta mult o astfel de abordare, care ar clarifica cum dezvoltăm concret procesarea, unde şi pe ce lanţuri valorice de mare potenţial, pentru a atinge ţintele şi ce facilităţi fiscale oferă sistemul pentru a acoperi această verigă aproape inexistentă în România", susţine Costin Lianu, preşedinte Inter-Bio. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)