Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţine că însămânţările la culturile de toamnă sunt în prezent în normele anilor trecuţi şi nu există "o îngrijorare majoră" din cauza crizei îngrăşămintelor şi a preţului inputurilor în agricultură, însă transmite că la nivel european s-a ridicat problema impactului pe care acestea îl vor avea asupra producţiilor viitoare.

"Însămânţările la culturile de toamnă nu arată o panică, nu arată o îngrijorare majoră. Pentru că avem suprafeţele deja însămânţate, suntem cam în norma anilor trecuţi, deci nu ar fi elemente de îngrijorare cu privire la însămânţare. În schimb, am văzut o îngrijorare la nivel european. Toate statele europene prezente la Consiliul de Miniştri au ridicat problema fertilizanţilor, a preţului inputurilor în agricultură, a potenţialelor riscuri şi a impactului pe care îl vor avea asupra producţiilor sau rezultatelor din agricultură în anii ce urmează", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

El spune că problema preţurilor vine dintr-o perioadă mai lungă de timp, nu a apărut "de pe o zi pe alta", iar toate aceste creşteri de preţuri la gaze, energie şi inputuri trebuie puse într-un context global.

"Practic, ceea ce s-a întâmplat la nivel european cu criza gazelor şi a energiei este un cost pe care trebuie să îl plătească toţi cetăţenii europeni, pentru că aşa au decis factorii europeni care au regândit politica în domeniul înverzirii, în domeniul protecţiei climei. În momentul în care îţi pui obiective atât de ambiţioase, cum este reducerea amprentei de carbon şi atingerea spre zero în 2050, cu închiderea facilităţilor de producţie a energiei electrice prin combustibili solizi şi România ia decizia, prima ţară din Europa, să închidă două termocentrale.... Noi aşa am fost obişnuiţi de-a lungul vremii, să fim primii la rău, în loc să ne asigurăm că punem ceva în loc, astfel încât presiunea resimţită de fiecare cetăţean român să fie una suportabilă, pentru că nu poţi compara un salariat cu 350 - 400 de euro salariu cu un salariat cu 4.000 de euro, salariul în Germania sau în Franţa. Şi iată că Germania şi-a întins producţia de energie electrică pe baza combustibililor fosili până în 2035 - 2038. Noi ne-am grăbit să închidem termocentralele şi acum plătim costurile. Şi nu numai noi, le plătesc toţi", a subliniat şeful MADR.

În opinia sa, ambiţiile de mediu impuse la nivel european impactează viaţa fiecărui cetăţean din Uniunea Europeană.

"Ambiţiile de mediu, noi chiar am ridicat problema în discuţiile cu comisarul, pentru că ne interesează agricultura, impactează viaţa fiecărui cetăţean din Uniunea Europeană. Vrem să ajungem în 2050, ne va construi cineva o cupolă de sticlă deasupra Europei, unde vom respira un aer curat şi vom mânca lăcuste sau ţinem cont de realitatea şi specificul fiecărei ţări astfel încât să putem să rămânem într-un echilibru? Să creştem treptat şi ambiţiile de mediu şi atingerea indicatorilor de rezultat, astfel încât să facem tranziţia mai uşoară. Eu vă spun, dacă am fi păstrat aceste termocentrale încă 4, 5, 7 ani în funcţiune şi în timpul acesta am fi venit cu programe de sprijinire a fermelor agricole să-şi producă energie în ferme, a capacităţilor de procesare şi de producţie din industria alimentară să-şi producă energia electrică, presiunea pe sistemul public ar fi fost mult mai mică şi cetăţeanul roman nu ar fi resimţit totul ca un şoc", a transmis el.

În opinia sa, atunci când se întâmplă astfel de situaţii ar trebui să avem nişte decidenţi politici, care să ştie ce trebuie să facă în situaţii de criză, cum să acţioneze şi care sunt măsurile imediate pe care trebuie să le dispună.

Întrebat dacă România se va confrunta cu o criză alimentară, aşa cum se prefigurează de altfel la nivel mondial, Chesnoiu a precizat că dacă se va întâmpla acest lucru, "România nu va fi o insulă într-un ocean".

"Dacă va fi o criză alimentară va fi la nivel global şi România nu va fi o insulă într-un ocean, dar eu cred că la nivel global şi la nivel european se vor lua şi vom lua toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina o astfel de criză. Chiar în Consiliul de Miniştri s-a ridicat problema creării unui fond de criză la nivel european în ceea ce priveşte asigurarea cu alimente a populaţiei şi acolo vom veni cu măsuri fiecare ţară membră astfel încât să contribuim la constituirea acestui fond", a concluzionat ministrul Agriculturii. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)