Potenţialul sectorului forestier de a susţine dezvoltarea economică şi de a contribui concomitent la combaterea schimbărilor climatice este imens, însă, din păcate, acest potenţial este irosit prin blocarea punerii pe piaţă a resursei de lemn, precum şi prin lipsa de finanţare a sectorului forestier din Planul Naţional Strategic 2023-2027, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn.

La ediţia a V-a a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, organizat recent de Prolemn, preşedintele acestei asociaţii, Cătălin Tobescu, a arătat că, din cauza sistemului SUMAL 2.0, prin nerespectarea temeiurilor juridice de emitere de norme diferenţiate pentru circulaţia masei lemnoase comerciale şi pentru consumul propriu al proprietarilor de păduri, de pe aproximativ 800.000 hectare mici proprietăţi de pădure, 500.000 hectare păşuni împădurite şi 700.000 hectare cu arbori izolaţi se recoltează doar un milion metri cubi de masă lemnoasă faţă de un potenţial de minimum 5 milioane mc, prin blocarea accesului proprietarilor la uzufructul proprietăţii lor, cu rezultat într-un deficit artificial de resursă de lemn în piaţă.

"Deficitul de lemn afectează direct şi cele 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, conducând la o dublare a preţurilor lemnului de foc şi deturnarea resursei valoroase de lemn de la utilizări industriale către lemn de foc. Din punct de vedere energetic, fiecare două milioane mc masă lemnoasă echivalează cu puterea unui reactor nuclear", susţine Tobescu.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, în cadrul aceluiaşi eveniment, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a arătat că, în urma previziunii de necesitate a revizuirii evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, a retras din oferta de masă lemnoasă pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane mc. "Preţurile medii de adjudecare pentru masa lemnoasă ce se va exploata în 2022 au crescut la 395,61 lei. În 2021, preţul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/mc, iar în 2020 de 153,36 lei/mc. La nivelul RNP - Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocată în 17 ocoale silvice, pentru pădurile aflate în procedură normală de reamenajare în 2021", a subliniat instituţia.

Datele Prolemn relevă faptul că preţul certificatelor de carbon a atins maxime istorice, depăşind 80 de euro/certificat, de la 25 de euro/certificat anul trecut, ceea ce pune o presiune mare pe decarbonarea economiilor şi penalizează sectoarele poluante, iar direct afectate sunt ţările cu pondere mare a energiei din centrale pe cărbune.

"Finanţele ţărilor europene fac faţă cu greu măsurilor de susţinere a preţurilor cu energia termică şi electrică a populaţiei, măsuri ce pot fi susţinute pe termen scurt, dar nu şi pe termen lung! Situaţia este identică în România care, prin măsurile de plafonare a preţurilor şi plată a diferenţei către furnizorii de energie termică şi gaz, va suporta costuri de nivelul a 2-3 miliarde de euro. Subvenţie care merge practic către susţinerea combustibililor fosili şi este în mare parte irosită prin plata preţului ridicat al poluării prin plata certificatelor de carbon, subvenţie acordată de mulţi ani în loc să susţină investiţiile pentru eficienţă energetică şi decarbonare", sunt de părere specialiştii din industria forestieră.

În acelaşi context, WWF România avertizează asupra faptului că România alocă prin Planul Naţional Strategic doar 0,46% din finanţare pentru gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea măsurilor de protecţie a acestora.

Conform unui studiu al Centrului de Cercetări al Comisiei Europene, volumul prezentat în Inventarele Forestiere include lemnul mort, întreg volumul suprateran al arborelui cu vârfuri, crengi şi vegetaţie din afara fondului forestier şi nu poate fi comparat cu volumul de lemn comercial raportat ca fiind recoltat de statistica naţională - în speţă Institutul Naţional de Statistică.

"Ceea ce contează este acumularea netă, Net Change, faptul că anual se recoltează mai puţin decât creşterea pădurii. În Europa această acumulare este estimată la 163 milioane mc masă lemnoasă anual. În România, procentul de masă lemnoasă nerecoltată anual, care se acumulează în păduri, este şi mai ridicat, respectiv 24 milioane mc anual, la o creştere totală a pădurilor de 58 milioane mc, conform Inventarului Forestier Naţional, Ciclul II", notează preşedintele Prolemn.

În Europa, dar şi în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseşte în sectorul rezidenţial, pentru încălzire şi răcire, în principal în gospodăriile populaţiei. La nivel naţional, aproape jumătate dintre gospodării sunt încălzite cu lemne.

"Indiferent de resursa energetică folosită - cărbune, gaz, biomasă, nuclear - dacă se foloseşte exclusiv pentru producţia de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se iroseşte. Pur şi simplu se aruncă în aer - prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă. Din această cauză în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producţie concomitentă de energie termică şi electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficienţă, este o mare pierdere, cu costuri economice şi de mediu, un trend care trebuie inversat. Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră şi agricolă, evaluată în studiile naţionale la un potenţial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă", se menţionează în comunicatul citat.

Concluzia forumului de specialitate arată că încălzirea populaţiei, sectorul rezidenţial este segmentul neglijat în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole şi forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei şi a reduce costurile! În loc să subvenţionăm cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili cu agravarea permanentă a problemelor şi creşterea costurilor prin creşterea preţului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă şi forestieră.

Asociaţia Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn a organizat cea de-a V-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, în cadrul căruia a avut loc o dezbatere amplă şi consistentă a temelor centrale ale sectorului în acest moment.

Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, Asociaţia numără în prezent peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)