Asociaţia Energy Policy Group a lansat, vineri, proiectul "Impactul distributiv al taxării carbonului în Europa Centrală şi de Est", proiect finanţat de Ministerul german pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Siguranţă Nucleară.

Alături de asociaţia din România, la proiect mai participă organizaţii din Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Germania, care efectuează evaluarea acestui impact în cele 4 ţări central şi est-europene în comparaţie cu Germania.

Rolul proiectului este studierea efectelor creşterii costului carbonului în UE asupra grupurilor vulnerabile economic din consumatorii finali de energie.

Proiectul se concentrează pe cele patru state deoarece acestea depind de combustibilii fosili mai mult decât media UE, având totodată niveluri de sărăcie energetică mai mari decât alte ţări.

Potrivit Energy Policy Group, în cadrul proiectului se va dezvolta o metodologie de cercetare care combină o evaluare cantitativă a impactului taxării carbonului cu o microsimulare bazată pe cifre din anchetele privind bugetele gospodăriilor.

Canalele redistributive examinate în acest proiect sunt evoluţia preţurilor, schimbarea comportamentului consumatorilor şi impactul asupra pieţei muncii - în special în sectoarele care consumă mult carbon.

În cadrul conferinţei de lansare a proiectului, analistul senior de date al Energy Policy Group, Constantin Postoiu, a arătat că taxarea carbonului ar avea un impact foarte mare asupra populaţiei din România.

"În România nu există nicio formă de taxare a carbonului cu excepţia ETS (certificatele de emisii de carbon, n.r.). Înainte de criza covid, aproape un sfert din populaţie era considerată în sărăcie energetică. Din nefericire, la nivel instituţional există foarte puţină înţelegere faţă de impactul pe care taxarea carbonului ar avea-o asupra populaţiei. Mai mult de jumătate din întreaga populaţie foloseşte gaze naturale pentru încălzire sau este conectată la sistemul de distribuţie a încălzirii care arde combustibili fosili. Atunci când vorbim de combustibilii folosiţi la prepararea mâncării, procentele sunt chiar mai mari. Deci, impactul direct ar fi foarte mare, cel puţin asupra populaţiei din România, iar acestea sunt doar efectele directe. Dar taxarea carbonului ar avea efecte indirecte majore asupra tuturor sectoarelor economiei", a declarat Constantion Postoiu.

Analistul Energy Policy Group a subliniat că obţinerea datelor din anchetele privind bugetele gospodăriilor a durat 3 luni.

"Proiectul stabileşte un standard foarte ridicat referitor la metodologia şi datele folosite. Acestea sunt metode de top de evaluare a impactului taxării, dar proiectul este bazat şi pe datele de la anchetele privind bugetele gospodăriilor, care este un set de informaţii foarte ample, reprezentativ pentru populaţia fiecărei ţări în parte. În ceea ce priveşte volumul şi reprezentativitatea informaţiilor pentru fiecare ţară, în urma datelor din recensământ, care sunt cele mai clare, urmează anchetele privind bugetele gospodăriilor. În acelaşi timp, este extrem de provocator să obţii, cel puţin pentru România, acces la anchetele privind bugetele gospodăriilor, ceea ce a fost o procedură birocratică, a durat aproape 3 luni, dar am reuşit să obţinem informaţiile, iar majoritatea partenerilor noştri au reuşit să obţină aceste informaţii foarte importante, şi le vom folosi ca să facem modelarea macro (...). După aceea, un pas foarte important este micro-modelarea, folosind datele pe câţiva ani din aceste anchete ale bugetelor gospodăriilor, încercând să înţelegem care ar fi impactul introducerii taxării carbonului asupra întregii populaţii şi de a vedea cum această politică va afecta comportamentul populaţiei şi standardul ei de viaţă", a afirmat reprezentantul Energy Policy Group. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)