Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, publicat vineri de ministerul Finanţelor.

Deficitul Bugetului consolidat este prevăzut la 79,983 miliarde de lei.

Cheltuielile totale în Bugetul general consolidat sunt estimate la 457,969 miliarde de lei, din care 115,407 miliarde de lei cheltuieli de personal (8,8% din PIB).

Ministerul Finanţelor precizează că, la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022, s-au avut în vedere majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022, majorarea indemnizaţiei sociale minime la 1.000 lei şi majorarea alocaţiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap şi la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani.

Alte măsuri vizează finanţarea ajutorului de stat de restructurare a Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei, aplicarea unor măsuri de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului şi ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece, diferenţiate în funcţie de sursa de energie şi veniturile familiei. Au fost cuprinse, de asemenea, schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici şi mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei, şi acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creşterile de preţuri la utilităţi.

De asemenea, în buget a fost inclusă şi majorarea contribuţiei statului la capitalul social al companiilor CFR Călători şi TAROM pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.

Pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2% din PIB.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022, precizează Ministerul Finanţelor.

"În anul 2022, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare", se arată în document.

Ministerul Finanţelor precizează, totodată, că va continua politica fiscală prudentă astfel încât, în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB.

Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergenţă 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depăşească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 şi respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ţinta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021.

"Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2022 şi perspectiva 2023-2024, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2022 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024", se mai arată în proiect.
AGERPRES/(AS - autor:Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)