Rezilierea contractului este sancţiunea cea mai drastică atunci când o investiţie din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este realizată, dar evident că nu ne dorim asta, a declarat vineri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

El a fost întrebat într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria dacă vor exista sancţiuni pentru ministerele care nu implementează proiectele din PNRR.

"Sancţiunea cea mai drastică atunci când o investiţie nu este realizată este rezilierea contractului. Se poate ajunge şi la rezilierea contractului în momentul în care vezi că nu se întâmplă nimic cu acea investiţie, dar nu ne dorim asta, este evident. Vreau să vă spun că modul în care a fost construit PNRR el s-a bazat pe câteva chestiuni de maturitate a proiectelor, deci nu putea fi inclus în PNRR un proiect care nu avea un studiu de fezabilitate", a precizat Vîlceanu.

În ceea ce priveşte măsurile pe care le poate lua Comitetul interministerial prevăzut în Ordonanţa de urgenţă adoptată vineri de Executiv, care reglementează fluxurile financiare, în cazul în care sunt întârzieri în implementarea proiectelor, şeful MIPE a subliniat că acestea vor fi discutate cu fiecare minister în parte.

"Este un comitet interministerial al cărui preşedinte este premierul, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este vicepreşedinte, toţi ceilalţi miniştri implicaţi în PNRR participă şi în cadrul acestor discuţii bineînţeles că sunt dispuse măsurile necesare atunci când există întârzieri, dar acestea le vom discuta individual pentru fiecare întârziere în parte, pentru că în momentul de faţă nu aş putea să vă dau o soluţie general valabilă. Fiecare minister, fiecare ordonator, poate să aibă o problemă specifică (...) Vreau să liniştesc oamenii, astăzi am avut o discuţie şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, monitorizăm îndeaproape şi nu sunt în momentul acesta elemente care să ne pună pe gânduri", a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro din PNRR, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima transă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro - împrumut acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

VIDEO Dan Vîlceanu: Am aprobat ordonanţa privind fluxurile financiare în cadrul PNRR

VIDEO Vîlceanu: Astăzi a fost semnat şi acordul de împrumut pentru România; ne mai vin şi restul de 1,95 miliarde de euro