Guvernul României a adoptat vineri Ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Potrivit sursei citate, adoptarea acestuia permite începerea implementării PNRR şi reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

"Această ordonanţă cu un caracter tehnic este în sine unul dintre jaloanele asumate de România în PNRR şi reprezintă instrumentul esenţial pentru profesioniştii din instituţiile care şi-au asumat rolul de coordonatori de reforme sau investiţii. Totodată, acest act normativ stabileşte în mod clar rolul pe care-l va avea Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în derularea proiectelor şi decontarea sumelor de la Comisia Europeană", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Ordonanţa de urgenţă adoptată vineri reglementează în detaliu cadrul instituţional pentru implementarea PNRR şi stabileşte fluxurile financiare, de monitorizare, verificare şi control a utilizării fondurilor alocate.

Astfel, MIPE va exercita toate atribuţiile de monitorizare, verificare, control şi constatare, întocmire şi semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate.

"Ordonanţa a stabilit instituţiile cu rol în coordonarea şi implementarea reformelor şi investiţiilor, definind responsabilitatea fiecăreia pe tot traseul proiectelor. O noutate faţă de proiectul iniţial al ordonanţei o reprezintă implicarea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională în implementarea unor investiţii din domeniile (educaţie, sănătate şi social). Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiţii şi a MIPE", se menţionează în comunicat.

Totodată, actul normativ reglementează modalitatea de alocarea fondurilor către instituţiile care coordonează implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare şi prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum şi a finanţării naţionale, dacă este cazul.

Concret, ministerele şi celelalte instituţii vor comunica trimestrial către MIPE şi Ministerul Finanţelor sumele de care au nevoie pentru realizarea reformelor şi investiţiilor finanţate din PNRR.

Sumele aferente împrumutului, disponibile în contul Ministerului Finanţelor deschis la BNR, vor fi utilizate în funcţie de necesităţile de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor asociate în cadrul PNRR.

De asemenea, prezentul act normativ stabileşte activităţile pe care trebuie să le îndeplinească instituţiile care coordonează realizarea de reforme şi investiţii.

"Reamintim că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri", se mai spune în comunicat.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima transă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.

Reamintim că din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro - împrumut acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)