CFR va reînnoi anul acesta 100 de km de cale ferată, faţă de 38 de km în 2020, iar înainte de Revoluţie se făceau între 600 şi 800 de km de reparaţie capitală a suprastructurii căii pe an, a declarat, vineri, directorul general al CFR SA, Ioan Pintea.

"Sigur, ştim foarte bine că de peste 30 de ani infrastructura feroviară şi sistemul feroviar în ansamblul lui a trecut printr-o subfinanţare cronică care desigur că acum se şi vede. Practic, se văd rezultatele acestei lipse de finanţare perpetue din ultimii 30 de ani. Aş putea să vă dau doar un simplu indicator. În anii de dinainte de Revoluţie se făceau între 600 şi 800 de km de reparaţie capitală a suprastructurii căii pe an. Din nefericire, după Revoluţie aceste valori au scăzut foarte tare, chiar au fost doi ani consecutivi, în 2008 şi 2009 în care n-am putut să realizăm niciun kilometru de reparaţie capitală a suprastructurii căii. Atunci sigur că personalul din ramura de întreţinere şi reparaţie a căii a fost obligat practic să instituie măsuri de natură restrictivă asupra parametrilor de circulaţie şi asta se vede în primul rând asupra vitezei de deplasare a trenurilor. Sigur, este un lucru trist că trebuie să asistăm, şi pentru mine ca feroviar, care m-am născut în calea ferată, aş putea spune, este trist că sunt martor al unei astfel de realităţi. Dar sigur că nu putem să privim acest lucru ca pe o fatalitate şi să ne predăm", a spus Ioan Pintea, la o dezbatere organizată de DC News Media Group, cu tema "Anul european al căilor ferate în România: este nevoie de un Pact Naţional pe Transporturi Feroviare?" ..

El a precizat că în ultimii doi ani a demarat un program investiţional "fără precedent, încercând să rezolve principalele probleme ale infrastructurii feroviare.

"Pot să vă spun că cel puţin de când sunt la conducerea companiei, aproape doi ani, dar şi înainte, am condus regionala Cluj şi mai recent regionala Braşov, beneficiind de un oarecare, să spun aşa, potenţial financiar de care am dispus, compania în anii 2016, 2017, 2018, parţial şi 2019, şi în ultimii doi ani, am încercat să demarez un program investiţional fără precedent aş putea spune, în anii de după Revoluţie. Şi în primul rând am încercat să rezolv principalele probleme ale infrastructurii feroviare", a adăugat Pintea.

Potrivit sursei citate, investiţiile au fost orientate cu predilecţie în a recupera restanţele la reparaţii capitale, reuşind însă să achiziţioneze şi un tren de lucru de mare performanţă pentru reînnoirea căii ferate.

"Dacă în ultimii mai bine de 10 ani era o medie de 12 - 14 - 16 kilometri de reînnoire pe an, în 2020 am reuşit să facem vreo 38, iar în 2021 depăşim 100 de kilometri. Sigur, este că puţin, dar dacă menţinem acest trend şi beneficiem de o finanţare corespunzătoare din partea proprietarului infrastructurii, la anul ne propunem să depăşim 200 de kilometri şi probabil în 3, 4 ani ajungem la o medie de 500, 600, 700, poate chiar 800 de km de reînnoire. Doar aşa văd eu un reviriment al infrastructurii feroviare şi cred că al sistemului feroviar pe cale de consecinţă investind şi determinând factorii decidenţi ai statului să îşi întoarcă faţa către calea ferată şi să aloce resursele minimale pentru a investi şi a putea să readucem calea ferată cel puţin la parametrii care existau acum 30 de ani. Desigur că acesta nu este de ajuns, trebuie să şi dezvoltăm, să modernizăm infrastructura, să creştem şi mai mult vitezele de circulaţie astfel încât România să se poată integra în spaţiul european unic", a afirmat şeful CFR SA.

Pintea a susţinut că în prezent viteza de circulaţie este la 80% faţă de cea precedentă, menţionând că România nu a avut niciodată infrastructură pentru viteze mari, nici măcar de viteze sporite. Vitezele maxime pe porţiuni scurte, gen Bucureşti - Constanţa şi Bucureşti - Craiova atingeau până la 140 de km pe oră. Acum modernizările se fac pentru viteze de până la 160 de km pe oră.

De asemenea, directorul general al CFR SA a menţionat că valoarea investiţiilor realizate de România în ultimii 20 de ani în modernizarea infrastructurii feroviare se ridică la 5,5 miliarde de euro, majoritatea din fonduri europene. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)