România va avea în următorii 4 ani un buget de investiţii, coroborat fonduri europene, PNRR şi fonduri publice, pe care nu l-a avut niciodată în istorie, a afirmat, vineri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"Din perspectiva finanţării, statul român nu va avea nicio problemă să rezolve finanţarea. Asta pot să o spun ca declaraţie fermă a ministrului de finanţe. În schimb, statul român, prin ministerele de resort, trebuie să-şi întărească capacitatea administrativă a de a implementa proiectele de investiţii, de a ieşi din zona acesta, din punctul meu de vedere, puţin cam prea exagerată, a întârzierilor prin diverse tertipuri şi juridice dar mai ales de seriozitate a furnizorilor de lucrări publice pentru că în contextul actual pot să spun public următorul lucru: România va avea un buget de investiţii, coroborat fonduri europene, PNRR şi fonduri publice, pe care nu l-a avut niciodată în istorie, în următorii 4 ani. Doi, în legea bugetului de stat veţi regăsi investiţii publice de 7% din PIB. Aş vrea ca la final, rectificarea ultimă din 2022 să nu mă aducă în situaţia ca ministru de finanţe să iau bani de la investiţii pentru că nu s-au folosit. Ce este de făcut, din perspectivă normativă, din perspectivă fiscal - bugetară, din perspectivă contractuală, de la mine, tot sectorul şi pe orizontala sa, atât administrativă, dar şi pe partea de parteneri contractuali, va beneficia de întreg sprijinul astfel încât la finul anului 2022 să avem investiţii de 7% din PIB. Că sunt pe feroviar, că sunt pe transporturi rutiere, că sunt pe clădiri, că sunt pe diverse obiective, pe porturi, problema finanţării odată cu venirea mea ca ministru, şi voi sta ca ministru cât pot să asigur finanţarea. Nu trebuie să vând iluzii. Eu sigur voi căuta să asigur o finanţare structurală astfel încât cine va veni ministru să nu mai spună "nu am bani". Nu aceasta va fi cauza pentru care nu se realizează investiţii în România", a susţinut Adrian Câciu.

El a menţionat că sunt mesaje pe care vrea să le dea mai tranşant în sensul de a încuraja ministerele şi companiile care sunt implicate în realizarea investiţiilor să transmită în orizontală mesajul: "haideţi să ne apucăm de treabă".

"Toată lumea din această ţară, dar nu numai, se uită la noi şi se întreabă oare cum aţi rămas aşa de încorsetaţi în mecanisme administrative sau tot felul de motivaţii, că a plouat, că nu au fost bani la buget, cu sunt claim-uri, că sunt tot felul de chestiuni şi totuşi la final fiecare guvern spune nu a reuşit să facă investiţiile. Mi-aş dori ca acesta să fie obiectivul zero al Guvernului României actual şi să reuşească cât mai mult din ceea ce îşi propune. Din perspectiva finanţării nu va exista niciun fel de întârziere şi sunt adeptul formulei prin care împrumuturile statului trebuie să se regăsească nu în consum, ci direct către investiţii. Deficitul public al statului să fie creat pe investiţii şi nu pe alte elemente de cheltuială bugetară. Plecând de la acest lucru vă spun că problema nu va fi la Ministerul de Finanţe, cea mai mare presiune, să spun aşa, va fi pe ministerele de resort, unde eu voi fi colaboratorul onest şi proactiv în a sprijini. Dar presiunea va fi pe dânşii şi pe funcţionarii sau pe angajaţii de la stat din companii, dar va fi presiune şi pe partenerii contractuali", a subliniat ministrul Finanţelor, la o dezbatere organizată de DC News Media Group, cu tema "Anul european al căilor ferate în România: este nevoie de un Pact Naţional pe Transporturi Feroviare?" .

Acesta a transmis că la propunerea Ministerului de Finanţe deja în prioritizarea investiţiilor Guvernul a aprobat finanţarea a 177 de proiecte de investiţii publice prioritare. Valoarea acestora este de 221 de miliarde de lei, dar nu toate vor fi finanţate în 2022.

Întrebat ce proiecte va finanţa statul pe partea de cale ferată, ministrul a menţionat că bugetul de proiecte se ridică la 2,8 miliarde de lei. Fondurile vor fi însă alocate în funcţie de performanţă şi de necesar, nu vor sta alocate unui minister "doar ca să le luăm la sfârşitul anului". Cei care au execuţie mai slabă vor pierde fonduri, iar acestea se vor duce pe ceea ce se poate realizaa mai spus Câciu.

Nu în ultimul rând, ministrul Finanţelor consideră că vor fi finanţate în principal proiecte mature, 80% din priorităţile strategice de investiţii sunt proiecte mature, prioritate având şi proiectele care vor fi decontate din PNRR. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)