Aplicarea taxei de solidaritate de 1% ar duce la crearea unei stări de incertitudine şi nesiguranţă, care, adăugată la starea pandemică, ar face ca piaţa din România să fie catalogată ca fiind una foarte incertă, cu toate problemele care ar decurge din asta, a declarat, vineri, George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), la un eveniment de specialitate.

Întrebat care crede că ar fi impactul asupra marilor retaileri aplicarea unei astfel de taxe, Bădescu a răspuns: "Este foarte important să menţionăm în contextul acesta despre ce vorbim, pentru că taxa de solidaritate nu prea s-a practicat, iar acest concept nu este foarte clar explicitat".

"Am avut o situaţie, dacă nu mă înşel, în Ungaria, în 2009 şi în 2010 - sau acum ceva timp - unde s-a aplicat o astfel de taxă de solidaritate pentru un timp limitat, însă aici nu avem toate elementele ca să ştim exact ce a determinat-o, care a fost de fapt obiectivul urmărit. Însă, tot ca o observaţie generală, aş putea spune că în general modelul economic al României din 1990, în pofida a ceea ce poate am fi tentaţi să credem, este unul care am putea spune că a fost în general de succes şi acest lucru a fost confirmat şi de observatori din afara pieţei româneşti. Chiar guvernatorul Băncii Ungariei recomanda modelul românesc ca model de dezvoltare, iar unul din argumentele sale era acela că din 1990 şi până acum decalajul economic regional între România şi Ungaria, dar şi faţă de alte ţări din Europa Centrală, s-a redus tocmai pentru că modelul economic românesc a avut o performanţă mai bună. Cu alte cuvinte, această taxă de solidaritate a intervenit în discuţie poate şi ca urmare a faptului că a fost practicată o scurtă perioadă într-o ţară vecină", a afirmat Bădescu, la Romanian Food & Agribusiness Conference.

În opinia acestuia, faptul că taxa de solidaritate ar fi impusă doar companiilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro ar însemna că de fapt "este o taxă de solidaritate selectivă".

"Revenind la ideea de solidaritate...Termenul 'solidaritate' înseamnă multe lucruri, dar cu siguranţă nu înseamnă doar o minoritate care să fie solidară sau să fie considerată ca fiind eligibilă pentru o taxă. Ca atare, am putea vorbi de o solidaritate selectivă, pentru că ar fi vorba doar de câteva sute de companii care ar deveni subiectul acestei taxe de solidaritate, aşa că ar fi o taxă de solidaritate selectivă. Cumva, cei doi termeni nu prea coexistă", a susţinut oficialul AMRCR.

El a atras atenţia asupra faptului că în actualul context pandemic multe dintre aceste companii au făcut eforturi să reziste şi să aducă valoare adăugată economiei româneşti, chiar dacă acţionariatul nu este 100% autohton.

"În contextul în care această stare de pandemie continuă, în care nu ştim exact ce se va întâmpla în viitor, multe dintre aceste companii totuşi au făcut eforturi extraordinare să reziste în contextul acesta economic complicat şi să aducă în continuare valoare adăugată economiei din România, deşi este adevărat că în acţionariatul multor companii din acest grup există şi acţionariat de altă naţionalitate, că doar vorbim de companii internaţionale, nu multinaţionale. Deci, din acest punct de vedere, am putea spune că în perioada pandemiei aceste companii au asigurat o stabilitate economică şi au făcut investiţii şi acest lucru s-a făcut fără să se ţină cont de naţionalitatea acţionariatului. Ele au avut această activitate pentru România, pe teritoriul statului român, pentru angajaţii români şi pentru consumatorii români. Acum, să vii cu o taxă de genul acesta, deşi 1% poate multora li se pare că n-ar fi prea mult - şi când asta? cu două săptămâni înainte de încheierea anului când deja planurile pentru anul viitor sunt bătute în cuie - ar însemna în primul rând să creezi o zonă de instabilitate, care nu ştii cum va evolua, pentru că în momentul în care s-ar impune o astfel de taxă cu câteva săptămâni înainte de anul respectiv automat şi-ar reconsidera planurile", este de părere Bădescu.

Potrivit acestuia, principalul efect negativ al acestei taxe ar fi faptul că piaţa din România ar fi catalogată ca fiind foarte incertă.

"Vorbeam mai devreme de comportamentul defensiv şi e un lucru care s-ar întâmpla: totul s-ar opri ca să se vadă ce se întâmplă în continuare. Deci, aş putea spune că principalul efect negativ al unei astfel de taxe ar fi crearea unei stări de incertitudine şi nesiguranţă care, adăugată la starea pandemică, ar crea un spaţiu public, dacă vreţi, în care piaţa din România ar deveni probabil una catalogată ca fiind una foarte incertă şi cu toate problemele care ar decurge din asta", a arătat el.

Directorul executiv al AMRCR a subliniat soluţia cea mai bună pentru atingerea obiectivelor sociale pe care noua coaliţie de guvernare şi le-a stabilit este sprijinirea mediului de afaceri.

"Aş vrea să închei prin a spune că, până la urmă, pentru a atinge obiectivele sociale pe care noua coaliţie şi le-a asumat - vorbim de pensii şi de celelalte lucruri - noi credem că cea mai bună în contextul dat şi sigură cale pentru a putea atinge acele obiective este, dimpotrivă, de a sprijini mediul economic şi de a continua performanţele economice care au fost în ultima perioadă şi care, aşa cum spuneam, dacă ne uităm pe termen lung, România chiar a reuşit să-şi recupereze din decalajul regional. Este adevărat că pentru asta trebuie multe lucruri făcute, trebuie poate şi puţină răbdare, dar orice soluţie rapidă - şi să zic aşa neaprofundată - ne poate arunca într-o stare generală de incertitudine, cu un efect pe care nu îl putem anticipa", a subliniat George Bădescu.AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)