Restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea deficitului la un nivel sustenabil trebuie să preocupe factorii de decizie din întreaga economie românească, dat fiind că finanţarea datoriilor devine tot mai scumpă şi, odată cu disiparea efectelor pandemiei de COVID-19, toleranţa investitorilor şi a organismelor internaţionale faţă de ţările cu deficite ridicate va scădea, relevă Deloitte România.

"Misiunea este dificilă, având în vedere ritmul insuficient de creştere a veniturilor la buget în raport cu cheltuielile şi opţiunile limitate pe care statul le are la dispoziţie pentru a majora încasările fără să afecteze contribuabilii deja slăbiţi de pandemie. Dar noul raport al Comisiei Europene privind decalajul de încasare la TVA indică, o dată în plus, zona în care există potenţial de creştere a colectării.", se arată într-un material de opinie realizat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Potrivit sursei citate, construcţia bugetară pe 2021 se bazează pe venituri de peste 386 de miliarde de lei, conform celei mai recente rectificări bugetare, din care însă, potrivit Consiliului Fiscal, în jur de zece miliarde de lei reprezintă sume recuperate din impozitele amânate la plată anul trecut de către contribuabili, în baza înlesnirilor acordate de stat. În acelaşi timp, cheltuielile programate pentru acest an depăşesc 471 de miliarde de lei, astfel că deficitul bugetar va ajunge aproape de 85 de miliarde de lei (7,13% din PIB).

În condiţiile în care reducerea cheltuielilor este dificil de realizat şi, mai ales, de nedorit, pentru că ar afecta atât populaţia, cât şi proiectele de dezvoltare necesare pentru recuperarea decalajelor faţă de celelalte state europene, majorarea veniturilor rămâne singura soluţie pentru readucerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, nivel considerat sustenabil la nivel european şi asumat de autorităţile române pentru finalul anului 2024.

"Obiectivul nu este uşor de atins într-o perioadă complicată din punct de vedere economic şi cu perspective încă incerte, în care contribuabilii trebuie mai degrabă susţinuţi, decât împovăraţi suplimentar. Aşadar, opţiunile autorităţilor, prin care să asigure atât creşterea veniturilor, cât şi protejarea contribuabililor, sunt oarecum limitate, dar nu inexistente. Doar din reducerea evaziunii fiscale din zona de TVA statul ar putea colecta sume importante, având în vedere că din datele Comisiei Europene rezultă că deficitul de încasare la TVA s-a menţinut ridicat şi în creştere în România, în 2019, la 34,9% (peste nivelul din 2018, de 32,7%), cel mai mare din UE pentru al şaptelea an consecutiv. În sumă absolută, acest procent reprezintă echivalentul a 7,4 miliarde de euro", afirmă reprezentantul Deloitte România.

În clasamentul european, România este urmată de Grecia (cu un deficit de 25,8%, în scădere de la 30,1%, cu un an în urmă) şi Malta (23,5%, în creştere cu 5,4 puncte procentuale). Media europeană a fost de 8,6%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale faţă de 2018.

Prin comparaţie, în ţările vecine, deficitul de încasare la TVA este mult mai mic şi în scădere. În Bulgaria s-a redus cu 2,5 puncte procentuale, la 8,3%, şi în Polonia, cu 0,3 puncte, la 11,3%. În Ungaria, deşi a crescut cu 0,8 puncte procentuale, deficitul se menţine scăzut, la 9,6%.

Pentru 2020, Comisia estimează că în România deficitul de încasare va scădea la 33,9% (cu un punct procentual), în Bulgaria va ajunge la 7,2%, în Ungaria, la 6,1%, iar în Polonia, la 10%.

Aşadar, există potenţial de creştere a veniturilor la bugetul de stat din reducerea decalajului de încasare la TVA, mai ales dacă ne raportăm la evoluţia din ţările vecine în urma aplicării unor măsuri eficiente în această direcţie. Spre exemplu, dacă România ar reduce acest deficit de încasare cu cinci puncte procentuale într-un an, performanţă posibilă dacă ne raportăm la Grecia, în 2019, sau la Ungaria şi Polonia, în anii anteriori, ar putea încasa venituri suplimentare la buget de peste un miliard de euro pe an.

"Pentru acest an, veniturile din TVA sunt estimate la 79 de miliarde de lei, în creştere cu peste 30% comparativ cu 2020, însă, dincolo de faptul că se raportează la un an extrem de dificil pentru activităţile economice, în care veniturile din TVA au scăzut comparativ cu anul anterior, încorporează şi plăţile amânate anul trecut. În aceste condiţii, o reducere a deficitului de încasare la TVA ar ajuta la creşterea încasărilor bugetare din această taxă care reprezintă, în prezent, aproximativ 20% din totalul veniturilor la bugetul de stat", se mai precizează în material.

Totodată, implementarea măsurilor necesare pentru creşterea colectări a fost demarată, dar eforturile trebuie intensificate atât din partea autorităţilor, cât şi din partea contribuabililor, având în vedere presiunile tot mai mari pe buget şi situaţia economică încă incertă.

"Dintre măsurile aflate în curs de implementare, de departe cea mai importantă este introducerea raportării în sistemul SAF-T (Fişierul Standard de Audit de Taxe), care devine obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, iar pentru contribuabilii mijlocii şi mici, din 2023, respectiv 2025. Prin excepţie, pentru instituţiile financiar-bancare şi societăţile de asigurare-reasigurare, încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, obligaţia de raportare în sistemul SAF-T începe în anul 2023", a menţionat Vlad Boeriu.

O altă măsură menită să ajute la creşterea colectării este lansarea sistemului informatic e-factură, în prezent opţional în relaţia dintre companiile private şi instituţiile de stat. Acest sistem urmează să devină obligatoriu pentru astfel de tranzacţii şi, în viitor, să fie extins şi pentru facturile emise între companii - cel mai probabil din 2023. Acest sistem va permite inspectorilor fiscali să urmărească în timp real situaţia facturilor emise, să facă verificări la distanţă şi să aibă o imagine mult mai clară a cazurilor în care trebuie să facă verificări suplimentare.

În plus, ANAF mai are în plan şi alte măsuri pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor, bazate pe extinderea serviciilor digitale şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor IT care să genereze, în final, identificarea şi reducerea neconformării la declarare şi plată.

"În concluzie, colectarea unor sume mai mari la bugetul de stat reprezintă o necesitate incontestabilă şi este tot mai evident că acest lucru nu este posibil în lipsa unor mecanisme moderne, bazate pe tehnologie, care să permită schimbul de informaţii în timp real între autorităţi şi companii, astfel încât să se depisteze din timp eventualele tentative de fraudă sau greşelile involuntare, atât în beneficiul statului cât şi al contribuabililor corecţi", a subliniat reprezentantul Deloitte România. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)