Deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE a scăzut cu aproximativ şapte miliarde euro în 2019 comparativ cu 2018, însă în România a crescut de la 29,1 miliarde lei în 2018, până la 35,1 miliarde lei în 2019, arată un nou raport publicat joi de Comisia Europeană.

Conform acestui document, în 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, cu o pierdere de 34,9% din veniturile din TVA (comparativ cu 32,7% în 2018), urmată de Grecia (25,8%) şi Lituania (23,5%). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croaţia (1%), Suedia (1,4%) şi Cipru (2,7%). Comisia Europeană subliniază că, în termeni relativi, România a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE pe întreaga perioadă 2015-2019.

În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).

Executivul comunitar subliniază că. în majoritatea statelor membre, variaţia absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croaţia şi Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria şi Slovacia (între -3,2 şi -2,2 puncte procentuale în aceste patru ţări). Suedia, Finlanda şi Estonia au obţinut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste ţări, autorităţile fiscale reuşesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puţin de 5% din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creşteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) şi România (+2,3 puncte procentuale).

"În pofida tendinţei pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră - în special având în vedere nevoile imense în materie de investiţii pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4.000 euro pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naţionale şi înseamnă că cetăţenii de rând şi întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracţiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecţie socială şi epuizează trezoreriile guvernamentale", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde euro, ajungând la 134 de miliarde euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de scăderea de 4,6 miliarde euro înregistrată în anul precedent. Deşi deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătăţit între 2015 şi 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor şi, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administraţiile publice le alocă bunurilor şi serviciilor publice de care depindem cu toţii, cum ar fi şcolile, spitalele şi transporturile. În acelaşi timp, TVA neîncasată ar putea avea şi un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării iniţiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambiţiilor în materie de finanţare a combaterii schimbărilor climatice. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)