Eticheta ecologică oferă o şansă producătorilor de a-şi manifesta interesul pentru ecologie, dar şi consumatorilor în ceea ce priveşte comportamentul faţă de achiziţia produselor de acest tip, a afirmat, joi, la Reuniunea miniştrilor Mediului din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, ministrul de resort, Barna Tanczos.

"Eticheta ecologică oferă o şansă producătorilor de a-şi manifesta interesul pentru "ecologie", dar şi consumatorilor în ceea ce priveşte comportamentul lor, prin alegerea produselor cu această etichetă. Datorită schimbărilor climatice, populaţia este mai preocupată de problemele de mediu, căutând noi modalităţi de limitare a impactului asupra planetei, prin reducerea cantităţii de carbon emise. În acelaşi timp, capacitatea de a reutiliza componente sau de a recicla materiale provenite din produse scoase din uz şi fluxuri de deşeuri poate fi îmbunătăţită. Astfel, reutilizarea şi reprocesarea componentelor şi materialelor reciclate în produse, precum şi în activităţile relevante, cu luarea în considerare a materialelor non-toxice şi a altor efecte asupra mediului şi sănătăţii umane, trebuie să devină acţiuni necesare. Eco-etichetarea promovează utilizarea eficientă, durabilă şi circulară a produselor şi serviciilor prin utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a deşeului ca resursă", a spus Tanczos.

Conform unei postări pe propria pagină de Facebook a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în intervenţia pe tema Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030 şi Cadrul global pentru conservarea biologică post-2020, Barna Tanczos a subliniat faptul că România are 606 situri Natura 2000, ce acoperă aproape 23% din teritoriul ţării.

"Referitor la pregătirea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, în România, sunt desemnate şi declarate 606 situri Natura 2000, care acoperă 22,8% din teritoriul ţării. Dintre acestea, 171 sunt situri de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi 435 situri de importanţă comunitară (SCI). Procesul de desemnare a ariilor speciale de conservare (SAC) este în desfăşurare, iar la începutul anului viitor vor fi desemnate peste 200 de asemenea arii. În ceea ce priveşte compilarea obiectivelor Natura 2000 , în România, acestea sunt aprobate prin planuri de management, care reprezintă documentele oficiale ale unui proces continuu, care face posibilă în timp realizarea unui management eficient şi adaptabil al ariilor naturale protejate, ce promovează măsurile de conservare. Acestea vor conţine obiectivele de conservare pentru siturile Natura 2000, care trebuie să fie cât mai clare şi simple posibil şi să permită implementarea măsurilor operaţionale de conservare (...) vom începe revizuirea obiectivelor anterioare şi elaborarea documentelor mai detaliate, măsurabile şi specifice ariei, atât cu finanţare din fonduri europene, cât şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând a fi finalizate în 2025", a menţionat oficialul român.

De asemenea, demnitarul a arătat că România intenţionează să implementeze un sistem de supraveghere şi monitorizare a polenizatorilor prin măsuri indirecte axate pe protejarea sau crearea de habitate considerate benefice pentru polenizatori, pe asigurarea resurselor alimentare sau pe controlul speciilor invazive.

"În acelaşi timp, ne propunem să îmbunătăţim protecţia polenizatorilor sălbatici în procesul de evaluare a riscurilor reprezentate de pesticide. De asemenea, în prezent, suntem în proces de revizuire a legii ariilor naturale protejate şi intenţionăm să includem speciile de polenizatori ca specii protejate la nivel naţional. Aceste măsuri de conservare şi de protecţie înseamnă restricţii. De fiecare dată, restricţiile trebuie să vină, în paralel, cu măsuri de compensare a veniturilor pierdute", a precizat ministrul Mediului.

Tanczos Barna a participat joi la Reuniunea miniştrilor Mediului din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, organizată la Budapesta.

Grupul de la Vişegrad reuneşte Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, iar la reuniune au fost invitaţi şi miniştrii Mediului din Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia. Preşedinţia Grupului de la Vişegrad este deţinută de Ungaria. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)