Transportatorii rutieri din România solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) soluţii pentru acordarea de stimulente în vederea achiziţiei de vehicule comerciale GNC/GNL, similare cu cele existente în alte state dezvoltate, în concordanţă cu prevederile europene ce vizează o tranziţie verde în industria de profil.

"Transportatorii rutieri români doresc să investească în vehicule ecologice, însă au nevoie de sprijinul autorităţilor române pentru implementarea soluţiilor ecologice de transport, atât pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu combustibili alternativi prin alocarea finanţărilor europene disponibile prin PNRR şi Fit for 55, cât şi pentru stimularea achiziţiei de vehicule ecologice, iar în prezent vehiculele GNC/GNL şi pe termen lung cele pe hidrogen, oferă singura alternativă viabilă la motorină, în special pentru transportul rutier pe distanţe lungi, unde vehiculele electrice nu sunt viabile din punct de vedere economic", se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), transmis marţi AGERPRES.

În opinia transportatorilor, stimularea achiziţionării de vehicule comerciale GNC/GNL trebuie corelată cu alocarea de finanţare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii de staţii de alimentare GNC/GNL pentru vehiculele de transport rutier în România, iar conform prevederilor pachetului legislativ "Pregătiţi pentru 55" (Fit for 55), ţara noastră, în calitate de stat membru, trebuie să se asigure că, până la 1 ianuarie 2025, un număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNL accesibile publicului este instalat, cel puţin de-a lungul reţelei centrale TEN-T existente, pentru a permite autovehiculelor grele care funcţionează cu GNL să circule în întreaga Uniune.

În acest context, UNTRR atrage atenţia că infrastructura GNC/GNL (pe bază de gaz natural comprimat/lichefiat) din România "este cu mult rămasă în urmă faţă de Europa".

"În timp ce majoritatea statelor membre UE şi-au dezvoltat o reţea de staţii de alimentare GNC/GNL, iar în prezent în Europa sunt 4.000 staţii GNC, în timp ce în România sunt numai trei. Totodată, în timp ce în Europa sunt 400 staţii GNL, România nu deţine nicio staţie de alimentare GNL. Pentru a da şansa şi firmelor, şi cetăţenilor României să folosească autovehicule GNC/GNL, soluţii mature în Europa în mai toate ţările, inclusiv în Bulgaria care are o reţea de 121 staţii de alimentare GNC/GNL şi Moldova cu 21 de staţii, UNTRR a solicitat la începutul acestui an Guvernului României alocarea a 5 miliarde de euro, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru sectorul transporturilor rutiere, în următorii trei ani, pentru digitalizare şi reînnoirea a jumătate din flota României de vehicule comerciale licenţiate de transport rutier de marfă (peste 2,5 tone) şi persoane (peste 1+9 locuri) pe bază de gaz natural comprimat/lichefiat(GNC/GNL) şi pentru dezvoltarea a 100 de staţii de alimentare GNC/GNL în România. Spre dezamăgirea industriei de transport rutier din România, solicitările noastre nu se regăsesc în actualul PNRR şi de aceea ar trebui să fie incluse în Pachetul Fit for 55, pentru ca fondurile europene alocate pentru decarbonizarea transporturilor rutiere din România să fie alocate prioritar pentru dezvoltarea infrastructurii de staţii de alimentare GNC/GNL şi achiziţia de vehicule comerciale GNC/GNL", susţin reprezentanţii transportatorilor.

UNTRR precizează, totodată, că vehiculele electrice nu reprezintă o soluţie viabilă din punct de vedere economic pentru transportul rutier pe distanţe lungi.

"Echivalentul energetic al unui rezervor de motorină de 1.200 de litri - uzual pentru transportul rutier pe distanţe lungi - este dat de 24 tone de baterii, ceea ce reprezintă sarcina utilă pentru un camion standard în UE, conform tehnologiilor actuale. De asemenea, cu toate că hidrogenul este viitoarea soluţie avută în vedere de Comisia Europeană pentru transportul rutier de marfă pe distanţe lungi, precizăm că astăzi nu este disponibil niciun camion pe hidrogen la vânzare - sunt proiecte pentru viitor, iar oricum costurile sunt de trei ori mai mari decât pentru un camion tradiţional. În acest context, camioanele pe GNC/GNL sunt un prim pas către tranziţia verde în industria transporturilor rutiere. Sistemele de alimentare cu gaz natural comprimat/lichefiat sunt compatibile pentru conversia ulterioară la hidrogen (hydrogen ready)", notează organizaţia.

În viziunea Uniunii Transportatorilor, România are mari rezerve de gaze naturale şi poate folosi resursele proprii de gaz natural pentru transporturile operate cu vehicule CNG/LNG.

"În prezent, gazul natural este cel mai rentabil mod de reducere a emisiilor de CO2, iar bio CNG/LNG, produs din deşeuri, vor ajuta România să îşi reducă amprenta de carbon şi să devină un contributor important la economia circulară europeană, unul dintre obiectivele tranziţiei verzi. Impulsionarea pieţei se poate realiza prin acordarea de subvenţii transportatorilor români de până la 50% din costul vehiculului, similar celor acordate transportatorilor din alte state membre pentru achiziţionarea vehiculelor GNC/GNL. În 2018, Germania a introdus un program de subvenţionare a achiziţiei de camioane GNC/GNL acoperind până la 40% din costul vehiculului. Anul trecut, Germania a prelungit exceptarea vehiculelor GNC/GNL de la plata taxelor de drum până în 2023. În septembrie 2020, Franţa a instituit un nou bonus ecologic la achiziţia de vehicule ecologice sau pentru finanţarea prin leasing operaţional a vehiculelor grele electrice/pe hidrogen, care poate fi cumulat şi cu stimulentul acordat de stat pentru achiziţionarea unui vehicul cu propulsie alternativă, combinaţia celor două ajutoare ajungând la 100.000 de euro", explică organizaţia de profil.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în anul 1990, ce înregistrează în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi de persoane. AGERPRES/AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)