Blocarea resursei de masă lemnoasă prin reglementări disfuncţionale reprezintă o pierdere enormă pentru sectorul energetic naţional şi echivalează cu oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, avertizează reprezentanţii industriei lemnului, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

"În plină criză energetică, blocarea accesului la resursa de lemn este echivalentă opririi reactoarelor de la Cernavodă. Concomitent, prin deficitul artificial de lemn creat, deturnăm către lemn de foc resursa esenţială pentru industrie şi ne asumăm dublul efect al sărăciei energetice a populaţiei şi al reducerii capacităţilor de producţie a industriei lemnului - cu consecinţe economice şi sociale îngrijorătoare", susţine Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.

Potrivit datelor centralizate de Asociaţie, în mixul energetic al României, energia nucleară produsă la nivelul anului 2020 a fost de 11.709 GWh, reprezentând 17% din totalul producţiei de energie electrică la nivel naţional.

"Pentru a compara doar ce poate fi comparat, această energie este echivalentă cu 1.006 ktep (kilotone echivalent petrol - unitate de măsură echivalentă pentru energia produsă prin arderea combustibililor). În acelaşi timp, în ţara noastră au fost consumate pentru producţia de energie 14 milioane de tone de biomasă (lemn de foc, peleţi, brichete, deşeuri din prelucrarea lemnului), cu un echivalent energetic de 3.652 ktep. Un calcul simplu arată că fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear. Estimarea noastră, expusă în poziţia publică prezentată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, este că recoltarea a minim 4 milioane mc de biomasă sunt blocate doar de pe proprietăţile forestiere mici şi din vegetaţia aflată în afara fondului forestier, prin procedurile de punere în valoare greoaie introduse de SUMAL 2.0 - echivalentul opririi a două reactoare nucleare. Măsuri recente, instituite prin ordinele de ministru 1945, 1946 şi 1947, obligă la o revizuire retroactivă a evaluărilor de mediu pentru amenajamente silvice care au fost legal aprobate, care au parcurs procedura legală de evaluare de mediu în urmă cu 3 sau 5 sau chiar 9 ani, în momentul aprobării lor. Chiar şi amenajamente aprobate de minister în urmă cu o lună trebuie să intre în revizuire acum, cu blocarea executării unei mari părţi a lucrărilor silvice, cu efect în amplificarea artificială a deficitului de lemn din piaţă", notează sursa citată.

În viziunea şefului Prolemn, lipsa acestei cantităţi de resursă de pe piaţa lemnului a dus la explozia preţurilor lemnului de foc până la nivelul la care lemnul de lucru, resursa esenţială pentru industria de prelucrare, este deturnată către sobele populaţiei.

"La un preţ de peste 500 de lei/mc pentru lemnul de foc, buşteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc, fără sortare. Marea majoritate a firmelor din industria lemnului lucrează la 25-50% din capacitate, fiind semnalate şi cazul a numeroase unităţi care opresc producţia şi nu mai pot onora contractele în curs. Prin blocajul evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, Guvernul creează deficite artificiale pe piaţa lemnului, cu efecte enorme asupra capacităţilor de producţie industrială şi a rezilienţei energetice a populaţiei în prag de iarnă. În timp ce obligă la revizuirea retroactivă a amenajamentelor legal aprobate, care au parcurs procedura de evaluare de mediu, timp de doi ani de la începerea procedurii de infirngement pe domeniul pădurilor, Ministerul Mediului nu a făcut aproape nimic pentru a rezolva problema reală a amenajamentelor silvice care se aplică fără evaluare de mediu şi a ignorat complet concluziile dezbaterilor publice la care au participat reprezentanţi ai mediului academic şi universitar, organizaţii de pe întreg lanţul valoric pădure-lemn şi din societatea civilă", precizează Tobescu.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn anunţă că a transmis ministerului de resort, împreună cu Federaţia Proprietarilor de Păşuni şi Păduri Nostra Silva, un set de măsuri concrete pentru deblocarea situaţiei.

Printre acestea se află simplificarea procedurilor de punere în valoare pe micile proprietăţi şi pentru vegetaţia din afara fondului forestier - modificarea HG 497/2021, susţinerea de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a unei finanţări corecte a sectorului forestier prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, cu introducerea unor măsuri de compensaţii pentru pădurile incluse în situri Natura 2000, de finanţare a accesibilizării fondului forestier, de investiţii în tehnologie, de exploatare prietenoasă cu mediul şi de creare a infrastructurii pentru valorificarea masei lemnoase în formă fasonată, precum şi notificarea titularilor amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare de mediu pentru a iniţia parcurgerea procedurii în cel mai scurt timp, cu termen de conformare.

În plus, se doreşte modificarea Ordinului de ministru 1947/2021, în sensul eliminării obligativităţii revizuirii amenajamentelor pentru titularii amenajamentelor care au parcurs o procedură de evaluare de mediu, dar şi publicarea de către ANANP a unei hărţi GIS pentru toate siturile Natura 2000, cu speciile şi habitatele protejate precum şi măsuri de conservare unitare la nivel naţional pentru fiecare specie şi habitat.

Potrivit sursei citate, pe lista recomandărilor industriei se mai află: identificarea generică, la nivel naţional, a lucrărilor silvice care pot avea un impact de mediu negativ semnificativ, şi doar pentru amenajamentele noi care cuprind astfel de lucrări să se reglementeze parcurgerea unei proceduri cu evaluare adecvată şi raport de mediu (poate fi la nivel de normă internă); iniţierea unor măsuri administrative urgente pentru trainingul şi creşterea numărului de evaluatori de mediu specializaţi pe problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice; instruirea personalului de la ANANP şi APM-uri privind problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Comisiile de lucru trebuie să fie numite permanent, cu şedinţe periodice (după modelul CTAS), nu pentru fiecare amenajament; verificarea cauzelor blocajelor evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care au început această procedură în 2021 şi luarea de măsuri imediate de deblocare; constituirea unui grup operativ la nivelul Ministerului, cu participarea părţilor implicate şi interesate, respectiv reprezentanţi ai proprietarilor de păduri, ai administraţiei silvice, ai industriei lemnului, ai firmelor de amenajare, APM-uri, ANANP, Gărzi Forestiere, pentru monitorizarea implementării unui plan de măsuri coerent pentru fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.

Conform datelor din ultimul ciclu al Inventarului Forestier Naţional (IFN), România recoltează aproximativ 60% din creşterea anuală a pădurii. Între cele două cicluri ale IFN (2012-2018), stocul de masă lemnoasă pe picior a crescut cu 133 de milioane mc şi se situează la valoarea de 339 mc/hectar, mai mult decât dublu faţă de valoarea medie europeană. Suprafaţa împădurită a României a crescut de la mai puţin de 6,5 milioane hectare după Al Doilea Război Mondial până la aproape 7 milioane hectare, la ora actuală.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în 2020, Asociaţia numără în prezent peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Danie Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)