Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) ar trebui să revizuiască legislaţia privind desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă, astfel încât şi Hidroelectrică să poată face acest servciu, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.

Aceasta în contextul în care Engie a anunţat că a cerut ANRE să renunţe la statutul de furnizor de ultimă instanţă.

"Nu văd motive ca un mare furnizor să iasă din piaţa de ultimă instanţă. Nu poţi sta într-o piaţă când lucrurile sunt calme, iar când e mai greu să ieşi din ultimă instanţă, care este o piaţă care preia clienţii când apare o problemă cu furnizorul lor", a spus Popescu, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

El a arătat că ANRE ar trebui să revizuiască ordinul cu privire la desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă şi să elimine prevederea potrivit căreia aceştia trebuie să aibă un sediu fizic pe o rază de 50 de kilometri în jurul consumatorilor.

"N-ar mai trebui să fie o clauză obligatorie, în era digitală, pentru ca şi alţi furnizori să intre pe această piaţă. De exemplu, şi Hidroelectrica ar trebui să devină furnizor de ultimă instanţă", a susţinut el.

Ministrul a mai spus că, în cazul în care ANRE nu se ocupă de acest lucru, va discuta cu colegii din Parlament să modifice legislaţia din sectorul energetic în acest sens.

Engie România a notificat Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) la sfârşitul lunii octombrie cu privire la renunţarea la statutul de furnizor de ultimă instanţă, începând cu data de 15 decembrie 2021.

Potrivit unui răspuns al companiei, remis, marţi, la solicitarea AGERPRES, decizia de renunţare a fost luată având în vedere evoluţia fără precedent a preţurilor la gazele naturale şi contextul de incertitudine generată de imposibilitatea de a previziona din timp preluarea clienţilor acestor furnizori şi de a asigura pentru aceştia cantităţile necesare de gaze.

În decurs de doar două săptămâni, Engie România a preluat aproximativ 20.000 de clienţi din portofoliul a trei furnizori, care au renunţat la licenţa de furnizare de gaze naturale.

"Pe lângă efectele operaţionale generate de preluarea acestor clienţi, schema de sprijin recent intrată în vigoare creează dezechilibre financiare majore pentru companie. Mecanismul actual de plafonare prevăzut de Legea 259/2021 nu asigură recuperarea integrală a costurilor reale de achiziţie ale Engie România deoarece este luat în considerare preţul mediu de achiziţie aplicabil în perioada 1 aprilie 2021 - 31 martie 2022 şi nu preţul de piaţă la care achiziţionăm gazele", spun reprezentanţii companiei.

Aceştia arată că înţeleg contextul dificil actual şi doresc să aibă o abordare prudentă şi responsabilă, care să asigure continuitatea alimentării cu gaze naturale a portofoliului Engie România, de 1,9 milioane de clienţi.

"Engie România este în dialog permanent cu autorităţile de resort pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru definirea condiţiilor aplicabile furnizorilor de ultimă instanţă pentru toate părţile implicate şi în beneficiul clienţilor", se mai arată în răspunsul companiei.

Anterior, tot marţi, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) au afirmat, pentru AGERPRES, că furnizorii de gaze nu mai pot renunţa la licenţă dacă nu rezolvă mai întâi problema clienţilor lor.

"ANRE a modificat regulamentul de acordare a licenţelor, astfel încât furnizorii care solicită retragerea voluntară a licenţei trebuie mai întâi să rezolve problema clienţilor lor. Aceasta înseamnă că trebuie să-i notifice şi să le acorde timp să încheie contracte cu alţi furnizori. ANRE va aproba cererea de a renunţa la licenţă doar dacă este însoţită de dovada că toţi clienţii şi-au încheiat alte contracte", au precizat reprezentanţii ANRE. AGERPRES/(autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)