Jumătate din români au datorii, iar 77% nu simt presiunea morală să le plătească la timp, arată cel mai recent studiu realizat de Kruk România.

"Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei menţin îndatorarea populaţiei pe tendinţă crescătoare, dar şi în condiţiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută. Rezultatele studiului din anul 2021 ne arată că acest specific cultural persistă: 47% dintre românii întrebaţi declară că au datorii, iar 39% spun că nu şi le plătesc la scadenţă", a afirmat Cosmina Marinescu, CEO Kruk România.

Din studiu reiese că numai 8% dintre români achită datoriile cu simţ de răspundere, iar 77% nu au senzaţia de presiune morală când nu le achită. În plus, dintre respondenţii chestionaţi, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că aşa este corect, deşi trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere. Mai mult, 88% ar vrea să fie recompensaţi pentru plata datoriilor la timp.
Aproape o treime dintre cei cu credite depăşesc scadenţa de 30 de zile.

Studiul mai arată că pentru 16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară. Totodată, 3% dintre români mai cred că nu li se poate întâmpla nimic dacă nu-şi achită datoriile la timp.

"Cu alte cuvinte, nu cunosc sau nu înţeleg consecinţele legale, cu atât mai puţin etice, ale neplăţii la scadenţă, iar noi ne-am intersectat de multe ori cu provocarea de a încerca să explicăm clienţilor care refuză soluţiile amiabile că adresarea în instanţă este o măsură firească. Tocmai de aceea investim în acţiuni de conştientizare, cum este şi campania 'Ziua Fără Datorii', prin care încercăm să responsabilizăm suplimentar românii faţă de ideea de a datora, astfel încât să cunoască şi să respecte obligaţia legală şi morală de a achita la timp restanţele. Cu acest scop, le punem la dispoziţie şi instrumente gratuite pentru calcularea bugetului personal şi managementul propriilor datorii, precum e-kruk.ro", declară Liviu Costică, COO Kruk România.

Studiul realizat de Kruk mai arată că jumătate dintre români nu fac economii într-o lună obişnuită, dar, aproape în acelaşi procent, au datorii. Cei mai mulţi dintre români aleg băncile ca instrument de economisire, deşi 68% declară că nu au încredere în ele. Doar 1% ar alege investiţiile în aur şi doar 2% criptomonedele sau bursa. Asta în condiţiile în care circa 40% dintre români declară că banii le ajung doar pentru un trai decent.

Prin urmare, temerea băncilor şi chiar şi a altor creditori că nu-şi vor vedea banii înapoi este justificată, cred reprezentanţii Kruk România, şi chiar dacă obţinerea unei amânări poate da senzaţia unei guri de oxigen, riscul de neplată persistă. Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%, atât în ce priveşte persoanele fizice (172 de miliarde de lei faţă de primul trimestru al anului trecut), cât şi cele juridice (220 miliarde lei). O parte semnificativă a celor care au de plată - cea mai recentă estimare se referea la 10% dintre creditele amânate - vor intra în categoria neperformanţilor, pentru care băncile au fost sau vor fi nevoite să facă provizioane. Împrumuturile personale şi cele ale companiilor din sectoarele afectate vor fi cel mai greu de gestionat probabil şi anul viitor.

Comparativ cu nivelul din anul 2008, dinainte de criza economică precedentă, datele oficiale arată că îndatorarea populaţiei a crescut cu aproape 50%, din cauza majorării creditării bancare. Sistemul financiar se aşteaptă la un nou val de credite neperformante, generate de criza sanitară. Deocamdată, datele BNR arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante era de 3,78%, faţă de 3,94%, la sfârşitul lunii iunie. Rata de neperformanţă a companiilor nefinanciare care au apelat la suspendarea ratelor era de 12,3% în luna martie a acestui an, comparativ cu 5,2% pentru companiile care nu au apelat la moratorii, în timp ce pe segmentul populaţiei valorile se situau la 7,4%, respectiv 3,1%.

Potrivit Ministerului Finanţelor, până la sfârşitul lunii septembrie a anului 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite - contractate de aproximativ 558.000 de debitori - reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local.

Raportat numai la portofoliul Kruk, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienţi, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). Asta înseamnă 1,6% din PIB, în condiţiile în care compania acoperă aproximativ 30% din piaţa de management al datoriilor şi 25% din totalul angajaţilor.

Cercetarea, realizată împreună cu IRES în noiembrie 2021, a fost demarată în România pentru a marca "Ziua Fără Datorii" - o iniţiativă internaţională a Grupului Kruk, derulată pentru al unsprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)