Presiunile asupra ratei de schimb leu/euro s-au mărit în luna septembrie, în condiţiile tensionării mediului politic intern, de natură să sporească incertitudinile privind procesul de consolidare bugetară, dar şi sub influenţa unor noi episoade de creştere a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, arată Banca Naţională a României, în Raportul asupra inflaţiei.

"Presiunile asupra ratei de schimb leu/euro s-au mărit în luna septembrie, în condiţiile tensionării mediului politic intern, de natură să sporească incertitudinile privind procesul de consolidare bugetară, dar şi sub influenţa unor noi episoade de creştere a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, având ca surse aşteptările privind deciziile de politică monetară ale principalelor bănci centrale, în principal ale Fed, precum şi îngrijorările investitorilor legate de creşterea economică globală, pe fondul pandemiei, al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, precum şi al crizei energetice. Cursul de schimb leu/euro a continuat astfel să crească relativ alert în prima parte a lunii septembrie, pentru ca ulterior să tindă să se cvasistabilizeze pe noul palier, inclusiv în contextul acţiunilor BNR în sfera gestionării lichidităţii, în timp ce ratele de schimb ale monedelor din regiune, în particular ale zlotului şi forintului, au crescut abrupt, receptând intens influenţele venite din mediul extern", se menţionează în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie.

Conform BNR, cererea netă de valută a nerezidenţilor pe piaţa valutară interbancară s-a reamplificat semnificativ în septembrie, precum şi pe ansamblul trimestrului III faţă de precedentele trei luni. Creşterea din acest interval fost însă compensată aproape integral de ajustarea, la o valoare marginal pozitivă, a soldului tranzacţiilor rezidenţilor pe ansamblul perioadei, reflectând inclusiv un pattern sezonier. Pe ansamblul trimestrului III, leul s-a depreciat în raport cu euro cu 0,5 la sută în termeni nominali şi s-a apreciat cu 1,6 la sută în termeni reali; faţă de dolarul SUA, acesta s-a depreciat cu 2,8 la sută în termeni nominali şi cu 0,7 la sută în termeni reali, în condiţiile în care valoarea monedei americane a crescut în raport cu euro. Din perspectiva variaţiei anuale medii a cursului de schimb, în trimestrul III, leul şi-a menţinut constantă deprecierea în raport cu euro şi a consemnat prima depreciere faţă de dolarul SUA din ultimele cinci trimestre.

La rândul lor, cotaţiile ROBOR 3M-12M au rămas relativ constante în iulie, în preajma minimelor ultimilor aproximativ patru ani atinse în luna precedentă, pentru ca în august şi, mai cu seamă, spre finele lunii septembrie să consemneze ajustări ascendente, atingând, din perspectiva valorilor zilnice, valori maxime ale ultimelor opt luni (în condiţiile unui avans pe ansamblul perioadei de până la 0,24 puncte procentuale în cazul ROBOR 3M), inclusiv în contextul consolidării aşteptărilor instituţiilor de credit privind majorarea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. Mediile trimestriale ale cotaţiilor au consemnat totuşi doar creşteri minore faţă de precedentele trei luni, la 1,56% în cazul ROBOR 3M (de la 1,55%) şi la 1,69%, respectiv 1,79%, pe scadenţele de 6 luni şi 12 luni (de la 1,66%, respectiv 1,75%).

BNR precizează că evoluţiile de pe piaţa titlurilor de stat au reacţionat în trimestrul III, mai cu seamă, la: veştile privind creşterea peste aşteptări a ratei anuale a inflaţiei în luna iunie şi redresarea mult mai alertă decât cea anticipată a activităţii economice în trimestrul I; coordonatele noii prognoze de inflaţie a BNR, cu impact asupra aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor, precum şi la tensiunile politice declanşate la începutul lunii septembrie. Ele au resimţit, totodată, influenţe venite din creşterea în intervalul august-septembrie a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din regiune, pe fondul accelerării inflaţiei şi al revirimentului activităţii economice, dar şi al revizuirii în consecinţă a aşteptărilor privind conduita viitoare a politicii monetare în aceste state, inclusiv ca urmare a semnalelor date de către băncile centrale, în particular de către Fed.

Interesul investitorilor pentru titlurile de stat pe termen mediu şi lung (5-10 ani) a rămas relativ scăzut în iulie, dar a crescut în intervalul august-septembrie, după cum arată şi evoluţia raportului dintre volumul solicitat şi cel anunţat în cadrul licitaţiilor, care s-a mărit nesemnificativ în prima lună a trimestrului III la 0,9, însă s-a majorat ulterior la 1,9, respectiv 3,1. Volumul total al titlurilor puse în circulaţie pe ansamblul trimestrului III a fost uşor superior celui din trimestrul precedent (13,0 miliarde lei, faţă de 11,8 miliarde lei), iar valoarea emisiunilor nete s-a majorat considerabil (la 10,2 miliarde lei, de la -0,4 miliarde lei în trimestrul II), dat fiind volumul redus al titlurilor scadente în acest interval; totodată, raportul dintre volumul acceptat şi cel anunţat s-a majorat în trimestrul III faţă de valoarea la care coborâse în precedentele trei luni, rămânând totuşi subunitar (la 0,95, de la 0,82 în trimestrul II). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)