Plafonarea preţurilor la energie ar putea aduce o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste, iar aceasta se va resimţi până ce plafonarea va ieşi din joc, urmând apoi să se înregistreze un maxim, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.

"Avem un şoc al inflaţiei. Se vede acest lucru. E evident. Astăzi am primit şi datele de la Institutul Naţional de Statistică, 7,9%, o cifră relativ mare, nimic de spus, şi de aici preocuparea pentru o creştere a dobânzii ceva mai accentuate. Dar să nu uităm că până la urmă un lucru e clar, Banca Naţională a spus de mult: epoca dobânzilor mici, inclusiv în ceea ce priveşte costul banilor a trecut, urmează de aici încolo creşteri. Important este să găsim momentul, dozajul şi dimensiunea acestor creşteri pentru perioada imediat care vine în contextul în care sunt câteva elemente caracteristice pentru România şi nu numai. Dacă vorbim de creşterea preţurilor la energie şi combustibil asta este generală, dar avem elementele de plafonare de preţ pe energie, care au intrat în vigoare. De la 1 noiembrie vom vedea cum se vor transcrie ele în preţuri. Probabil că vom avea o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste până în momentul în care plafonarea va ieşi din joc, în aprilie, când vom avea probabil un maxim. Dar evident că de acest element tranzitoriu al evoluţiei preţurilor la energie trebuie să ţinem cont de el, cu atât mai mult cu cât credem că nu vor fi creşteri la nesfârşit la preţurile pe pieţele internaţionale, inclusiv la combustibili", a spus Dan Suciu, la Digi 24.

El a afirmat că România a înregistrat o recuperare pe creşterea economică în primele trimestre ale acestuia an, ritmul s-a încetinit dar rămâne în parametri optimi.

Întrebat când se vor resimţi în piaţă efectele deciziei BNR de majorare a dobânzii cheie, purtătorul de cuvânt al BNR a transmis că acestea pot să dureze şi 6 luni.

În opinia sa, BNR se află la un nivel similar al dobânzii cu băncile centrale din regiune, dar acestea au pornit de la zero şi paşii pe care îi face Banca centrală pot fi mai mici.

"Sunt prea multe incertitudinii şi aţi remarcat şi dumneavoastră această incertitudine legată de evoluţia politicii fiscale, nu ne uităm aici la cum va arăta şi cine va fi membru într-un guvern, dar evoluţia politicii bugetare şi fiscale ne va interesa foarte mult, ne va influenţa foarte mult indicii de inflaţie dacă sunt anumite decizii. Nu vreau să le anticipez şi nici nu e cazul pentru că suntem la începutul negocierilor, la începutul discuţiilor, la începutul propunerilor. Dar evident, politica fiscal-bugetară este cu un impact asemănător poate cu al preţurilor la energie dacă ea este într-o anumită direcţie", a afirmat Dan Suciu.

Acesta a explicat că în componenta indicelui de inflaţie BNR ţinteşte o anumită parte care se numeşte CORE2 ajustat, care în acest moment este în jurul a 3%.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

• Energia electrică, gazele naturale şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an