Investiţia de la Bumbeşti se află într-o fază extrem de avansată, dar acolo avem de protejat un peşte care nu are niciun fel de importanţă economică, precum şi un rac care nu a fost niciodată găsit, a declarat, miercuri, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

"La Bumbeşti am reluat toate procedurile în conformitate cu legislaţia actuală. Ne aflăm într-o fază extrem de avansată. Am depus documentaţia de mai bine de două luni şi jumătate pentru a intra în ultimele etape de evaluarea pentru obţinerea acordului de mediu. Deocamdată, nu am primit niciun feedback de la autorităţi. În cazul de faţă avem o serie de sarcini date de autorităţile de mediu în ceea ce priveşte măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanţă cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găseşte în toată Europa. Avem de protejat acest peşte care, tot din informaţii publice, nu reprezintă şi nu are niciun fel de importanţă economică, şi avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiţii să trăiască acolo. În astfel de situaţii derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligaţia ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni... La Răstoliţa, din 2017 de când am obţinut Hotărârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investiţii, am făcut toate demersurile, doar că similar cu situaţia de la Bumbeşti autorităţile ne cer din proprie iniţiativă revizuirea acordului de mediu, deşi noi avem autorizaţia de construire", a subliniat Badea, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

Acesta a adăugat că nu este normal ca, odată ce s-au primit avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, o companie să fie obligată să se oprească lucrările "şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile".

"Cazul de la Bumbeşti, cel mai dramatic dintre toate, pentru că, din păcate, avem şi o hotărâre judecătorească dată în anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizaţia de construire, motivul fiind că schimbându-se legislaţia, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru că odată ce ai luat avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, este normal ca în baza acestora să finalizezi investiţia şi să nu fii obligat pe parcursul lucrărilor să te opreşti şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile autorizaţiile sau dacă mai trebuie să facem ceva. În această situaţie ne aflăm cu multe dintre investiţii. Când s-a început investiţia la Bumbeşti au fost luate două autorizaţii de construire, de la Consiliul Judeţean Gorj şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În interiorul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de construire nu a fost finalizată investiţia şi, conform legislaţiei actuale, se emite un nou set de autorizaţii de construire pentru restul execuţiei în baza avizelor şi acordurilor existente. În paralel, a fost declarat Parcul Naţional Valea Jiului, iar apoi au început procesele în instanţă cu diverse ONG-uri care au atacat, practic, două elemente: avizul de gospodărire a apelor emis deja şi acordul de mediu", a spus Bogdan Badea.

În replică, Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei Reglementări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a afirmat că, la momentul actual, pentru investiţia Hidroelectrica se află în analiză Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvată, cât şi Studiul asupra corpurilor de apă.

"Noi, ca instituţie, derulăm această procedură tocmai ca să rezolvăm situaţia. Când s-au anulat cele două autorizaţii de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema că la vremea respectivă nu s-a făcut aşa-numitul Studiu de evaluare adecvată. Această procedură este la noi, la Agenţia Naţională. Suntem în faza în care, conform legislaţiei actuale, trebuie făcute nişte studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde şi Studiul de evaluare adecvată şi Studiul asupra corpurilor de apă. Suntem în perioada de analiză. Acele condiţii sunt puse în formularul standard şi în cererea de declarare a Parcului Naţional Defileul Jiului şi în Planul de Management care nu este încă finalizat. Acum, administraţia parcurilor naţionale ţine de o structură din cadrul Regiei Naţional de Pădurilor. Suntem la finalul analizei şi în maximum două săptămâni vom avea un răspuns. Nu este un studiu simplu şi deciziile pe care noi le-am luat în această procedură sunt contestate în instanţă de către aceleaşi ONG-uri care au contestat şi proiectul iniţial", a explicat Pătraşcu.

Pe de altă parte, în viziunea şefului Hidroelectrica, proiectele hidroenergetice aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o poveste care datează de la începutul anilor 90.

"Sunt proiecte începute fie înainte de Revoluţie, fie imediat în perioada anilor 90, care au avut la bază toate avizele şi autorizaţiile cerute de legislaţia românească, la acel moment, şi care din varii motive, în special din cauza unei lipse de finanţare în diverse perioade, nu au reuşit să fie puse în funcţiune. Ulterior începerii lucrărilor şi realizării unei părţi semnificative din respectivele obiective de investiţii, peste acestea care au fost declarate prin acte normative ca fiind de interes naţional şi de interese public, au fost declarate diverse parcuri naţionale, tot prin Hotărâri de Guvern sau situri Natura 2000. După aceste momente ne-am confruntat cu un val de procese din partea unor organizaţii nonguvernamentale în vederea anulării autorizaţiilor de construite pre-existente, stopării lucrărilor şi, în cel mai fericit caz, reluării procedurilor pe ceea ce înseamnă avizul de mediu, în conformitate cu legislaţia incidentă care s-a tot actualizat în ultima perioadă", a menţionat Badea.

În acelaşi context, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, a punctat faptul că, în 2018, statul român s-a ocupat de modificarea legislaţiei în domeniul ariilor protejate, după ce în anii anteriori autorităţile declarau ca protejate zone pentru care existau acorduri de mediu valabile în dezvoltarea de investiţii.

"Atât ne-a dus capul şi vă spun cu toată seriozitatea: dacă la Răstoliţa statul român, în 1990, avea un acord de mediu pe un obiectiv strategic ale acestei ţări, în 2007 vine şi face o arie protejată fix peste acest obiectiv. Ca să fie şi mai frumos, îl dă în administrare unui ONG. Mai departe, la Livezeni-Bumbeşti s-a întâmplat fix acelaşi lucru: statul are un obiectiv strategic, iar acelaşi stat vine şi, ce să vezi, face un parc şi pune restricţii. În sfârşit, în 2018, statul român s-a trezit şi a adus administrarea ariilor protejate la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ne-am ocupat de modificarea legislaţiei. Doar atât ne dorim, sa depună colegii noştri de la Hidroelectrica, o dată la APM Mureş o notificare pentru scoaterea din circuitul forestier, şi o notificare pentru revizuirea acordului de mediu", a subliniat Croitoru.

Hidroelectrica anunţa, la jumătate anului trecut, că avea în plan execuţia de proiecte noi cu o valoare estimată de aproape 18 miliarde lei, cu o putere instalată totală de 713,62 MW, ce pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investiţionale publicate de companie.

Unul dintre proiecte vizează Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti, iar termenul estimat de punere în funcţiune era anul 2022.

AHE Răstoliţa este un alt proiect avut în vedere, finalizarea obiectivului de investiţii fiind hotărâtă pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate privind eficienţa tehnico-economică efectuate de comisii interne Hidroelectrica. Prin finalizarea acestor lucrări, aportul de energie în SEN va fi de circa 46,3 GWh anual.

Pentru Răstoliţa etapa 2, Hidroelectrica are în vedere analizarea optimizării lucrărilor rest de executat pentru etapa a II. În cazul în care valoarea lucrărilor optimizate va conduce la indicatori economici favorabili, se vor produce suplimentar circa 70,7 GWh anual.

Termenul estimat de punere în funcţiune pentru etapa I este anul 2022, respectiv 2027 pentru etapa a II-a. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)