România ar putea înregistra până în 2040 o creştere economică de aproximativ 26 miliarde de dolari, iar presiunea pe care problemele de sănătate o pun pe sistemul medical românesc ar putea scădea cu până la 36% în următorii 20 de ani, dacă s-ar investi masiv în domeniul sanitar, conform unui raport a McKinsey Global Institute.

MGI a realizat o cercetare detaliată pentru a identifica acei indicatori care pot determina îmbunătăţirea sănătăţii românilor şi ulterior a calculat beneficiile sociale şi economice care pot rezulta.

Conform studiului, o sănătate mai bună a populaţiei ar putea însemna un avans economic de aproximativ 26 miliarde de dolari până în 2040, aşadar o creştere totală cu 9% şi una de 0,4% anual. Aproape jumătate dintre beneficiile economice ar putea rezulta dintr-o mai mare implicare pe piaţa muncii, o treime din scăderea problemelor de sănătate, în timp ce restul ar putea rezulta din creşterea productivităţii muncii şi scăderea numărului de decese premature.

Compania menţionează că populaţia României are tendinţa de a îmbătrâni şi a scădea, având vârsta medie de 43 de ani, mai mult cu zece ani faţă de anul 2000. În timp ce rata natalităţii a scăzut, cea a deceselor a luat amploare, poziţionând România ca una dintre ţările cu cea mai mare medie a mortalităţii din Europa Centrală şi de Est. Aproximativ 57% dintre decese sunt provocate de boli cardiovasculare, acestea ocupând primul loc în rândul cauzei mortalităţii românilor.

Aproximativ 63% dintre cei care au probleme din cauza sănătăţii precare (incluzând morbiditatea şi mortalitatea) sunt persoane din categoria populaţiei active - ceea ce reprezintă un risc suplimentar pentru economia ţării.

Presiunea pe care o reprezintă bolile pentru sistemul medical in România ar putea fi redusă cu 36% în următorii 20 de ani prin utilizarea la scară mai largă a metodelor deja cunoscute, cum ar fi administrarea de vaccinuri, adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase, extinderea accesului la asistenţă medicală primară şi îmbunătăţirea accesului la medicamentele prescrise. În cazul bolilor cardiovasculare, această presiune ar putea scădea şi mai mult - cu 39%. O strategie naţională de sănătate detaliată şi uşor de accesat, care să includă politici de reducere a bolilor cardiovasculare, ar putea contribui la soluţionarea acestei probleme.

"Transformarea domeniului sănătăţii la nivel naţional este o provocare, aşa cum au demonstrat încercările de reformă din trecut, dar măsurile luate în criza COVID-19 au arătat că o schimbare rapidă este posibilă atunci când este necesară. Dacă ar crea o strategie naţională de sănătate axată pe prevenţie mai degrabă decât pe tratament, România ar putea construi bazându-se pe aceste schimbări şi ar putea să transforme sănătatea într-o prioritate pentru toţi - indivizi, companii şi guverne", a declarat Alexandru Filip, Managing Partner al biroului McKinsey&Company din România. editor: Oana Tilică

În acelaşi timp, concentrarea pe metode care s-au dovedit de succes în domeniul sănătăţii ar putea aduce un beneficiu suplimentar de 1,70 dolari pentru fiecare dolar investit în economia românească. Costurile de implementare ar putea fi mai mult decât compensate prin creşterile de productivitate în furnizarea de servicii medicale, conform cercetării MGI.

"Ideea că sănătatea poate fi o investiţie pentru randamentul economic, mai mult decât un simplu cost, a fost în mare parte absentă din discuţiile politice ale ultimilor ani. Confruntarea cu pandemia ne oferă o ocazie unică de a recunoaşte acest fapt şi de a lua măsurile necesare pentru a promova atât sănătatea, cât şi prosperitatea la scară largă. România nu îşi poate permite să rateze această ocazie", a adăugat Alexandru Filip.

McKinsey & Company este o firmă globală de consultanţă în management. Compania este prezentă în peste 65 de ţări şi 130 de oraşe. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)