Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,75 puncte procentuale, de la ą0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1% pe an.

Ca al BNR a menţinut, marţi, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Este a doua majorare a dobânzii cheie din ultima lună după ce, în 5 octombrie, BNR a anunţat creşterea acesteia la 1,5% pe an. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.

Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6% în septembrie, de la 2,9% în iunie. Evoluţia reflectă efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri şi servicii manifestată ulterior relaxării restricţiilor de mobilitate şi de ascensiunea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii poliţelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6% şi la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021.

BNR menţionează că noile date statistice arată creşterea cu 1,9% a economiei în trimestrul II 2021 - ritm trimestrial relativ încetinit faţă de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior -, precum şi majorarea mai pronunţată a dinamicii ei anuale, la 13,9%, de la -0,2% în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei severe suferite în perioada similară a anului trecut. Evoluţia implică depăşirea mai evidentă în acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum şi mărirea uşor peste aşteptări a excedentului de cerere agregată.

Creşterea variaţiei anuale a PIB a fost susţinută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporţii considerabil diferite şi uşor modificate faţă de estimările precedente.

Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mică distanţă de cel al variaţiei stocurilor, în timp ce contribuţii modeste au fost aduse de formarea brută de capital fix şi de consumul administraţiei publice. În acelaşi timp, exportul net şi-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, deşi ceva mai puţin decât se estimase anterior, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil faţă de trimestrul I, sub influenţa relativei ameliorări a balanţelor veniturilor, rămânând însă superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.

Conform băncii centrale, evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire mai pronunţată a creşterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent faţă de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creşterii uşoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuşi de aşteptat o reaccelerare a creşterii acesteia în trimestrul III, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, precum şi o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

Relevantă este menţinerea, în iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat faţă de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei. Ritmul anual de creştere al producţiei industriale şi cel al comenzilor noi în industria prelucrătoare au scăzut însă considerabil de la valorile foarte înalte consemnate în trimestrul II, iar activitatea din construcţii a suferit un declin în termeni anuali. În acelaşi timp, exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie-august şi vizibil mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent şi-a diminuat totuşi substanţial dinamica anuală în acest interval, cu aportul balanţelor veniturilor, rămânând, însă, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55% superior nivelului înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Evoluţiile de pe piaţa muncii au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar în contextul acutizării unor probleme de aprovizionare şi al scumpirii energiei, precum şi al incertitudinilor sporite legate de situaţia epidemiologică. Acestea au afectat angajările în diferite sectoare ale economiei, precum şi evoluţia ratei şomajului BIM, care şi-a întrerupt în acest interval trendul descendent, crescând uşor faţă de luna iunie, dar revenind în septembrie la 5,0%.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în octombrie, atingând maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe întreg spectrul de scadenţe, inclusiv în contextul persistenţei tensiunilor politice interne şi al trendului crescător al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate şi din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând şi influenţele calmării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce pe palierul de două cifre în septembrie, ajungând la 13,4%, de la 12,8% în august, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programe guvernamentale. Componenta în lei şi-a accelerat astfel creşterea până la 18,4% în septembrie - cea mai înaltă valoare din mai 2016 - de la 17,5% în august, iar ponderea ei în total s-a mărit la 71,6%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)